Jan Pricop, AAF: Noii investitori dau semne că percep investițiile în fondurile de acțiuni drept instrumente ale căror randamente pe termen lung vor fi superioare inflației

Piața fondurilor de investiții a depășit cu bine 2022, un an dificil, plin de provocări, cu evoluții în plan economic și politic, atât național cât și internațional, greu de anticipat, ne-a spus Jan Pricop, director executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).

Numărul investitorilor, în creștere, vine să confirme încrederea lor în administratorii de fonduri de investiții din România și în perspectiva obținerii, pe termen lung, a unor rezultate privind eficiența investițiilor pe măsura așteptărilor, apreciază el. Ca de fiecare dată, orice criză se prezintă însoțită de oportunități, ce nu trebuie ratate atunci când ai o abordare pe termen lung, mai spune Jan Pricop:
“Dacă analizăm piața în 2022 din perspectiva numărului de investitori în fondurile deschise de investiții, situația la 11 luni este pozitivă, per ansamblu, cu un plus de aproape 2800 de investitori, așadar, un număr total de 549.000. Evoluția numerică a fost însă diferențiata, în funcție de categoriile de fonduri, fiind remarcate un minus de 31.000 de investitori în cazul fondurilor de obligațiuni și instrumente cu venit fix, și un plus de 11.500 pentru fondurile de acțiuni, respectiv 8.300 investitori noi în fondurile diversificate.

În ceea ce privește nivelul activelor în administrare, scăderea la nivelul întregii piețe locale în primele 11 luni a fost de doar 13%, declinul de 30% înregistrat pentru fondurile deschise de investiții fiind compensat parțial de creșterea cu 3% pe segmentul fondurilor de investiții alternative (care are o pondere mai crescută, de 60% din cele 44,9 miliarde RON).”

Din variația numărului de investitori putem aprecia că fondurile de acțiuni și cele diversificate au fost preferate în detrimentul celor de obligațiuni, comportament explicabil într-un context marcat de dobânzi în creștere, care a făcut ca industria să se confrunte cu o scădere pronunțată a activelor la nivelul fondurilor de investiții cu venit fix (-36%), ne-a mai spus directorul AAF, adaugand: „Important este faptul că noii investitori dau semne că percep investițiile în fondurile de acțiuni drept instrumente ale căror randamente pe termen lung vor fi superioare inflației. De altfel, studiul realizat de Asociația Administratorilor de Fonduri în cursul acestui an a indicat pe de o parte interesul publicului de a economisi/investi regulat sume constante de bani în următorii cinci ani dar și încrederea în fondurile de acțiuni, ca instrument potrivit pentru a contracara deprecierea banilor în perioade inflaționiste.”

Marcată la început de an de o redresare vizibilă după ce efectele pandemiei de Covid și-au pus o amprentă puternică asupra economiei, în general, piața de capital a fost supusă altor noi provocări, precum conflictul din Ucraina și influențele exercitate de creșterile de prețuri la energie și gaze naturale pe întreg continentul. Nivelurile ridicate de inflație în multe state și politicile monetare țintite pentru domolirea acesteia au ținut ocupați investitorii în încercarea lor de a anticipa cât mai bine posibile evoluții viitoare ale piețelor de capital și de a acționa în consecință, apreciaza domnul Pricop: „Piața locală s-a diferențiat, în opinia noastră, într-un mod pozitiv, oferind randamente mai bune în comparație cu alte piețe din regiune, prin prisma variației anuale a principalilor indici bursieri și chiar în comparație cu piețe mai dezvoltate.

Valoarea totală de 1,9 miliarde de euro a celor 11 runde de finanţare cu acţiuni şi 31 cu obligaţiuni, înregistrată în anul 2022, nu este departe de rezultatul anului precedent, 2,1 miliarde de euro și ne arată că, dincolo de provocările acestui an cu crize suprapuse, interesul emitenților dar și cel al investitorilor nu a scăzut în mod drastic. Un alt aspect pozitiv de menționat este și numărul în creștere al investitorilor la bursă în mod direct, care a atins un nou record, depășind 128.000 la final de septembrie (+72% față de septembrie 2021)”.

In opinia acestuia, Bursa locală se află în fața unui nou an în care se prefigurează noi incertitudini  legate pe de o parte de durata conflictului din Ucraina dar și de întrebarea în ce măsură va mai escalada sau nu această situație pe de alta de numeroase semnale privind o posibilă recesiune economică sau emoții recente în ceea ce privește o posibilă revenire a pandemiei de Sars-Cov-2 (în urma schimbării politicii Chinei cu privire la gestionarea transmiterii acestui virus precum și a probabilității în creștere de apariție de noi mutații).

„În plus, aș adăuga și că evoluția fondurilor este în strânsă corelație cu evoluția piețelor bursiere pentru multe fonduri de investiții de acțiuni, respectiv, în strânsă legătură cu evoluția randamentelor titlurilor de stat și cu nivelul dobânzilor la depozite pentru fondurile cu venit fix. Estimăm că, odată cu schimbarea trendului dobânzilor la titlurile de stat, randamentele fondurilor de investiții specializate în instrumente cu venit fix, vor reveni în teritoriu pozitiv. Această schimbare de trend ar trebui să se producă, în opinia mai multor specialiști din industrie, membri ai Asociației Administratorilor de Fonduri din România, începând cu trimestrul II al anului 2023”, ne-a mai declarat Jan Pricop.

Cea mai așteptată și dorită listare este cea a Hidroelectrica, IPO care ar putea avea loc în prima jumătate a anului 2023, vânzător fiind, după cum bine se știe, Fondul Proprietatea. S-ar putea adăuga Societatea Naţională a Sării Salrom și cea mai mare banca din Republica Moldova, MAIB, deja listata la Bursa de Valori a Moldovei.

„Ne așteptăm și la noi emisiuni de obligațiuni, experiența anilor precedenți dându-ne încredere că vor continua într-un ritm cel puțin la fel de susținut, cu un segment pentru care anticipăm un interes în creștere, respectiv cel al obligațiunilor ESG – aflat la început de drum”, mai spune directorul AAF.