Jeffrey Sachs, interviu pentru TASS: Europa se îndreaptă spre declin prin interzicerea gazelor rusești; SUA nu pot menține prețul petrolului sub 50 de dolari pe baril; Consiliul pentru Pace nu are nicio legătură cu pacea; Trump nu va renunța la încercarea de a cumpăra Groenlanda

• Sachs a afirmat că Europa ar trebui să reia diplomația cu Rusia, să revină la principiile securității globale și să restabilească legăturile economice

Țările europene se îndreaptă spre declin prin interzicerea gazelor rusești, a afirmat profesorul Jeffrey Sachs, economist american și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia (New York).

Într-un interviu acordat TASS, el a spus că acest lucru va duce la un declin și mai mare al economiei europene. Europa a marcat un gol în propria poartă, făcând un alt pas pe calea autodistrugerii, a spus el, comentând interdicția.
Sachs a spus că Europa ar trebui să reia diplomația cu Rusia, să revină la principiile securității globale și să restabilească legăturile economice.
Anterior, Consiliul UE a aprobat în cele din urmă o interdicție totală a furnizării de GNL rusesc către UE începând cu 2027 și a gazului transportat prin conducte începând cu 30 septembrie 2027.

• SUA nu pot menține prețul petrolului sub 50 de dolari pe baril

Statele Unite nu vor putea menține prețurile globale ale petrolului la aproximativ 50 de dolari pe baril, așa cum și-ar dori liderul american Donald Trump, a declarat profesorul Jeffrey Sachs, economist american și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia (New York).

Într-un interviu acordat TASS, el a spus că Statele Unite nu pot menține prețurile petrolului sub 50 de dolari pe baril, deoarece producția de petrol în Venezuela este costisitoare, în timp ce petrolul și gazul american la 50 de dolari pe baril sunt deja pe cale de epuizare. Producția de șist din Statele Unite a atins nivelul maxim, a adăugat el.

Anterior, Trump a declarat că Statele Unite ar dori să vadă o scădere suplimentară a prețurilor internaționale ale petrolului la 53 de dolari pe baril. Pentru a face acest lucru, după cum a scris The Wall Street Journal, citând surse, administrația SUA intenționează să stabilească controlul asupra companiei petroliere de stat venezueleană PDVSA.

• Sachs: Consiliul pentru Pace nu va aduce o soluție pașnică în Orientul Mijlociu

Consiliul pentru Pace nu va putea aduce pacea în Orientul Mijlociu, deoarece intenționează să impună o soluție americano-israeliană în detrimentul creării unui stat palestinian. Economistul american și directorul Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia (New York), profesorul Jeffrey Sachs, a declarat acest lucru într-un interviu acordat TASS.

„Consiliul pentru Pace nu are nicio legătură cu pacea. El servește manipulărilor [președintelui american Donald] Trump și va împiedica pacea încercând să impună o soluție americano-israeliană în detrimentul creării Statului Palestina”, a subliniat analistul.

Răspunzând la o întrebare despre potențialul Consiliului pentru Pace de a rezolva problema palestiniană, el a menționat că „există o singură cale rezonabilă” – admiterea imediată a Palestinei la ONU în limitele granițelor de la 4 iunie 1967. „SUA blochează în prezent această decizie”, a explicat Sachs.

• Trump nu va renunța la încercarea de a cumpăra Groenlanda — Jeffrey Sachs

Președintele SUA, Donald Trump, nu va renunța la încercarea de a obține Groenlanda, a declarat profesorul Jeffrey Sachs, economist american și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă de la Universitatea Columbia (New York).

Într-un interviu acordat TASS, el a spus că Trump nu va renunța și ar putea încerca să preia Groenlanda, adăugând că aceasta este o perspectivă extrem de neatractivă. El a comparat comportamentul lui Trump cu cel al unui copil de patru ani.

Pe 21 ianuarie, după discuțiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a declarat că s-au conturat liniile generale ale unui acord privind Groenlanda. Potrivit Axios, proiectul de acord propus de Rutte prevede menținerea suveranității Danemarcei asupra Groenlandei și actualizarea acordului de apărare din 1951, care va permite Statelor Unite să înființeze baze militare și „zone de apărare” acolo, dacă NATO va considera necesar.

Groenlanda face parte din Danemarca ca teritoriu autonom. În 1951, Washingtonul și Copenhaga, pe lângă angajamentele aliate față de NATO, au semnat Tratatul de apărare a Groenlandei, în temeiul căruia Statele Unite s-au angajat să protejeze insula de posibile agresiuni.