Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni că utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este “cea mai credibilă” modalitate de a finanţa Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, ţara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi “foarte uşoară”, informează EFE, dpa şi AFP, potrivit Agerpres.
“Opţiunea cea mai credibilă este un împrumut pentru reparaţii (un împrumut folosind active ruseşti îngheţate) şi la asta lucrăm. Nu am ajuns încă acolo şi devine din ce în ce mai dificil, dar facem această treabă; mai avem câteva zile”, a declarat ea la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ai UE care are loc luni la Bruxelles.
Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană urmează să discute modalităţi de finanţare a Ucrainei în următorii ani la summitul care va avea loc în capitala Belgiei începând de joi, cu accent pe acordarea unui împrumut folosind active ruseşti îngheţate.
Belgia, care deţine cea mai mare parte a activelor ruseşti blocate în Europa, se teme de consecinţele juridice şi financiare ale utilizării acestora pentru a acorda un împrumut Ucrainei, deoarece ar fi vorba despre un mecanism fără precedent.
Kallas a reiterat luni că există “diferite opţiuni pe masă” pentru finanţarea Ucrainei. Pe lângă un împrumut care utilizează active ruseşti, Comisia Europeană a propus emiterea de datorii comune pentru a sprijini Kievul.
Şefa politicii externe a UE a subliniat, de asemenea, că preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a dat asigurări că reuniunea liderilor europeni care începe joi nu se va încheia până când nu se va ajunge la un rezultat – şi anume o decizie privind finanţarea Ucrainei.
Deşi împrumutul bazat pe active ruseşti ar putea fi adoptat cu sprijinul unei majorităţi calificate a statelor membre, excluzând Belgia, intenţia este ca autorităţile belgiene să fie şi ele de acord.
“Putem acorda împrumutul pentru reparaţii cu o majoritate calificată. (Împrumutul) se bazează pe active ruseşti îngheţate, ceea ce înseamnă că nu provine din banii contribuabililor noştri, ceea ce este, de asemenea, important, şi transmite, totodată, un semnal clar că, dacă provoci toate aceste daune unei alte ţări, trebuie să plăteşti pentru reparaţii”, a comentat Kallas luni.
Ea a recunoscut că acest “împrumut pentru reparaţii” poate fi adoptat cu o majoritate calificată, dar a recunoscut, de asemenea, că fără Belgia “nu ar fi foarte uşor, deoarece deţin majoritatea activelor şi cred că este important ca ei să fie de acord cu tot ceea ce facem”.
În plus, Kallas a afirmat că “unele ţări din Europa sunt mai obişnuite cu ameninţările reprezentate de Rusia decât altele”.
“Acestea sunt doar ameninţări. Dacă rămânem uniţi, suntem mult mai puternici, iar acestea sunt doar ameninţări pe care le proferează Rusia”, a spus ea.
Kallas a afirmat, de asemenea, că alternativele la utilizarea activelor ruseşti nu se bucură de suficient sprijin în rândul statelor membre.
Şefa diplomaţiei europene a avertizat, de asemenea, că obţinerea controlului asupra regiunii ucrainene Donbas nu este obiectivul final al preşedintelui rus Vladimir Putin.
“Dacă obţine Donbasul, atunci fortăreaţa a căzut şi avansează pentru a cuceri întreaga Ucraină. Dacă Ucraina cade, atunci şi alte regiuni sunt în pericol. Ştim acest lucru din istorie şi ar trebui să învăţăm din istorie”, a declarat ea.
Kallas a spus că eforturile depuse pentru a realiza pacea în Ucraina “sunt foarte binevenite”, dar a afirmat că “este, de asemenea, clar că ne dorim o pace durabilă, un armistiţiu durabil şi o pace sustenabilă”.
“Pentru a avea o pace sustenabilă, nu trebuie să existe nicio flexibilitate. Dacă agresiunea este recompensată, vor avea parte de şi mai multă. Am văzut acest lucru în istorie”, a comentat Kallas, care a cerut totodată “să se dea socoteală pentru crimele comise”.
Pe de altă parte, Kallas a anunţat că miniştrii de externe ai Uniunii Europene vor impune sancţiuni asupra a alte aproximativ 40 de nave care sunt folosite pentru a eluda sancţiunile impuse Rusiei din cauza războiului său din Ucraina.
Sancţionarea mai multor nave din aşa-numita “flotă fantomă” înseamnă “privarea Rusiei de mijloacele de a finanţa acest război”, a declarat Kallas luni la Bruxelles.
Navelor nou sancţionate li s-ar interzice intrarea în porturile europene şi obţinerea unei asigurări. De asemenea, sunt planificate sancţiuni precum îngheţarea activelor împotriva acelora care susţin funcţionarea “flotei fantomă”.
În plus, blocul comunitar intenţionează să deschidă discuţii cu statele sub ale căror pavilioane sunt înregistrate navele, solicitând acordul acestora pentru a permite forţelor navale ale UE să inspecteze petrolierele.
“Flota fantomă” este răspunsul Rusiei la plafonarea preţului internaţional al petrolului impusă exporturilor de combustibili fosili ruseşti.
Moscova a încercat să ascundă originea petrolului său folosind diverse metode, cum ar fi oprirea sau manipularea transponderelor prin satelit sau transferul de petrol între petroliere în apele internaţionale, aminteşte dpa.
| Știri BVB