-
Emmanuel Macron urmează să numească vineri un șef al guvernului însărcinat cu scoaterea țării din impasul politic, într-o mișcare care amână pentru moment organizarea de noi alegeri.
Politica franceză se află într-un impas de când Macron a riscat anul trecut cu alegeri anticipate, sperând că acestea îi vor consolida puterea, dar care au dus în schimb la un parlament fără majoritate și la mai multe locuri pentru extrema dreaptă, potrivit France 24.
Macron urmează să se întâlnească cu liderii tuturor partidelor politice, cu excepția partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) și a partidului radical de stânga France Unbowed, vineri, la ora 12:30 GMT, la palatul prezidențial, au declarat surse informate pentru AFP.
Biroul lui Macron a declarat că acesta va alege un nume până vineri seara, după ce al șaptelea prim-ministru al său, Sebastien Lecornu, a renunțat luni, în urma unor luni de impas privind bugetul de austeritate.
Președintele centrist, care se confruntă cu cea mai gravă criză internă din mandatul său din 2017, nu s-a adresat încă publicului.
Lecornu, un loialist al lui Macron, a acceptat să rămână încă două zile pentru a discuta cu toate partidele politice și a declarat miercuri seara la televiziunea franceză că este optimist că un nou cabinet ar putea obține aprobarea parlamentului pentru un proiect de lege privind cheltuielile.
Cei doi predecesori ai săi au fost demişi în urma unui impas privind proiectele de lege privind cheltuielile, iar noua componență a cabinetului pe care a prezentat-o duminică a fost criticată pentru că nu se distanțează suficient de trecut.
Lecornu, care a ocupat funcția de ministru al apărării timp de trei ani, nu a dat niciun indiciu cu privire la identitatea viitorului premier.
El a afirmat că misiunea sa s-a încheiat, dar mai mulți politicieni consideră că președintele l-ar putea numi din nou, cu riscul de a exaspera opoziția și de a declanșa un alt vot de neîncredere.
Alții au spus că Jean-Louis Borloo, fost ministru în guvernele de dreapta ale președinților Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy, ar putea fi un potențial candidat.
Însă centristul în vârstă de 74 de ani a declarat joi că nu a auzit nimic despre acest lucru și că nu a avut „niciun” contact cu biroul președintelui.
Ar putea fostul prim-ministru socialist Bernard Cazeneuve să fie omul potrivit pentru această funcție? Sau ar putea șeful instituției supreme de audit a țării, un alt socialist pe nume Pierre Moscovici, să ajute la redresarea finanțelor țării?
Lecornu a declarat că un proiect de buget revizuit pentru 2026 ar putea fi prezentat luni unui consiliu de miniștri, termenul limită pentru adoptarea proiectului de lege de către parlament până la sfârșitul anului.
Acest lucru ar implica anunțarea unui nou cabinet până la sfârșitul weekendului.
Miercuri, Lecornu a sugerat că ar putea fi numit un guvern mai tehnocratic, ai cărui membri nu ar trebui să aibă „ambiții” de a candida la alegerile prezidențiale din 2027.
Criza tot mai gravă i-a determinat pe foștii aliați să critice președintele.
Fostul premier Edouard Philippe, candidat la următoarele alegeri prezidențiale, a declarat la începutul acestei săptămâni că Macron însuși ar trebui să demisioneze după adoptarea bugetului.
Macron a insistat însă întotdeauna că va rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului său.
Marine Le Pen, al cărei partid de extremă dreapta a refuzat să participe la discuțiile cu Lecornu din această săptămână, a declarat miercuri că va contracara toate acțiunile unui eventual nou guvern și că „va vota împotriva tuturor”.
Partidul anti-imigrație RN al lui Le Pen simte că are cea mai bună șansă de a câștiga puterea la alegerile prezidențiale din 2027, Macron având deja două mandate.
Le Pen nu poate candida după ce a fost condamnată într-un caz de corupție, dar locotenentul ei, Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, ar putea fi candidat în locul ei.