Mihai Purcărea, BRD Asset Management:  Piața derivatelor este o necesitate absolută, atât pentru investitorii de retail, cât și pentru fondurile de investiții; fără piață de derivate nu avem șanse să ajungem în MSCI  – video

Piața derivatelor este o necesitate absolută, atât pentru investitorii de retail, cât și pentru fondurile de investiții, a declarat Mihai PURCĂREA, CEO BRD Asset Management, la Forumul Pieţei de Capital, organizat de Financial Intelligence.  

Acesta a explicat: “Îmi aduc aminte anii 2000, când am intrat în piață, și erau şi lucruri pozitive și lucruri negative. Erau mai puține companii, dar raportat la capitalul existent în țară la momentul respectiv, lichiditatea era mai mare. Îmi aduc aminte cu plăcere de piața de derivate de la Sibiu, deşi și acum, comparând-o, era o piață foarte mică, dar raportat la numărul de investitori și la banii disponibili în piață lichiditatea erau una suficientă și recunosc că mi-aș dori să avem din nou derivate in România. Piața derivatelor este o necesitate absolută, atât pentru investitorii de retail, cât și pentru fondurile de investiții.

Vă dau un exemplu simplu. Gestionăm peste un miliard acum doar în acțiuni listate în România. Din acel miliard, probabil 800-900 de milioane sunt statici, nu-i mișcăm. Dacă am avea o piață derivate, i-am putea pune și pe aceia în ringul bursier, pentru că am putea să facem asta cu ajutorul derivatelor mult mai simplu și eficient, decât să vindem o poziție de 100 de milioane în speranța că poate o să o mai cumpărăm. Este total utopic să ne gândim că putem crea lichiditate cu resursele pe care le avem și care stau pe termen lung. Piața derivatelor ar ajuta foarte mult și este o dorință pe care o am și o spun celor implicați constant.

Un alt aspect extrem de important este că numărul de investitori activi  nu este cel raportat de bursă, acei 260.000. Noi, piața fondurilor de investiții, avem peste 1 milion de investitori care prin noi investesc. Doar în cadrul companiei pe care o reprezint avem aproape 170mii de investitori, care la Bursă nu se văd pentru că acționăm prin intermediul unor fonduri limitate, 1-2-3 fonduri, însă ei sunt investitori în companii, sunt investitori la Bursa din România, doar că sunt reprezentați de un administrator, însă este extrem de important de menționat că sunt participanți la piață.

Un alt aspect, pe lângă lichiditate, este reprezentat de listările noi. Capitalul disponibil în România, mai ales în ultimii  5 ani, a crescut enorm. Sunt bani chiar mulți, care caută investiții. În lipsa oportunităților de investiții pe piața locală ne ducem să investim în afara țării. Investim destul de mult în regiune și aș dori să vedem mai multe listări pe piața locală. De asemenea ar fi utilă o integrare mai mare a piețelor bursiere, pentru că este greu operațional să te duci în fiecare bursă diferită, Ungaria, Polonia, și să te supui la proceduri și reguli diferite, decontare și așa mai departe. Ar ajuta extrem de mult o integrare mai bună și ar aduce capital nou în România”.

Întrebat despre integrarea  pieţelor de capital la nivelul Uniunii Europene, Mihai Purcarea a spus: “Ar fi de preferat să avem o platformă unică în Uniunea Europeană, dacă nu una, măcar să zicem două – una pentru Europa de Est sau piețele mai mici, şi una pentru piețele mari, care să aibă aceeași  infrastructură, aceeași legislație, acelaşi sistem de decontare. Asta ar ajuta extrem de mult. Nu cred că putem noi, ca Uniune Europeană, să concurăm cu zeci de piețe bursiere, fiecare țară cu bursa ei, Slovenia – două milioane de locuitori, Croația – 4 milioane, România – 17-19 milioane, Republica Moldova și așa mai departe, fiecare piață să aibă propria bursă, propriul sistem de reglementare, propriul sistem de decontare, propriul sistem de contraparte și așa mai parte. Cred că este utopic lucrul acesta și singurul avantaj este că ne ancorează în ceea ce știm deja și nu ne duce în necunoscut. Dar cred că asta ne-a ținut și mult pe loc. Dacă ne uităm la piețele bursiere din America, din China, nici nu se compară lichiditatea și este absolut aberant să vrem să atragem investitori mari, străini, fiecare țară bursieră cu propria comunicare, propria infrastructură și așa mai departe.

O integrare mai mare ar ajuta foarte mult și lucrul acesta a fost cel mai coerent arătat de către raportul Draghi unde se menționează clar că dispersia în piețele europene face ca o parte din economiile europenilor să se mute în afara pieței europene. Domnul Draghi spunea că 500 de miliarde, în fiecare an, se mută din Uniunea Europeană înspre piața americană pentru că nu găsim suficiente companii, suficientă infrastructură în piața locală. De exemplu pentru un investitor din Danemarca este mult mai simplu să investească în piața americană decât în cele peste 20 piețe Europene. Acel investitor din Danemarca nu știe să acceseze bursa din România, găseste tipuri de raportări diferite în România, Slovenia, Croația, Ungaria. Și atunci mult mai simplu își va deschide un cont în America, deși evaluările sunt mai mari acolo, decât să-și deschidă conturi separate în fiecare țară din Europa. Suntem prea mici ca să mai gândim la nivel individual. Trebuie o gândire un pic mai amplă”.

Despre includerea pieţei în indicele MSCI Emerging Markets, Mihai Purcărea a explicat: “Referindu-mă la MCSI, nu avem cum să ajungem acolo decât cu două condiții. Una ar fi piața de derivate, care ar crește mult lichiditatea pentru companii, pentru că problema este de lichiditate în momentul de față. Eu cred cu foarte mare tărie în aportul de lichiditate pe care l-ar aduce piața de derivate, știu ce bani am pune în noi ca fond în piața aceasta și ar lichidiza foarte mult.

În lipsa unei piețe de derivate lichide, fără alte listări mari nu este posibil să fim în MSCI, însă cred că nici cu ele nu avem şanse prea mari…Vă dau exemplu Hidrolectrica, o companie foarte mare, dar lichiditatea este absorbită. Investitorii sunt de tip buy&hold, fonduri de pensii, fonduri de investiții care doar absorb lichiditatea din piață. Dacă vă uitați pe lichiditatea Hidroelectrica este pe o pantă abrupt descendentă încă de la listare, pentru că se absorb pachetele în portofolii și nu ai posibilitatea să mai faci exit din cauza lipsei de lichiditate, nu ai posibilitatea nici să tranzacționezi activ.

Din punctul meu de vedere, fără piață de derivate nu avem șanse să ajungem în MSCI. Când o să avem piața de derivate, atunci văd șanse mari să trecem la acest statut. Dacă la finalul anului următor vom avea o piață de derivate, poate în trei ani de zile cred că putem îndeplini cerințele pentru statut”.

Potrivit lui Mihai Purcărea, pe partea de legislație sunt multe lucruri pe care le putem face: “În Europa, 40% din bani sunt în fonduri alternative de investiții, nu fonduri deschise. Fondurile alternative de investiții au mai mare flexibilitate de investiții inclusiv în companii mici, la început de drum, în piața AeRO, și așa mai departe, însă aici ne lovim de cele mai multe ori de bariere legislative.

Un exemplu foarte simplu: în România, ca să devii investitor profesional, trebuie să îndeplinești 2 criterii din 3 şi aproape niciun client din România nu le îndeplinește – trebuie să fii trader, să ai 40 de tranzacții în ultimul an de o valoare semnificativă, trebuie să fi lucrat în domeniu sausă ai peste jumătate de million de euro, deci sunt niște criterii foarte dure.

Mare parte din țările europene, au creat o categorie de investitori semiprofesionali, unde dacă îți asumi pe proprie răspundere și pui o sumă minimă de bani, de obicei 100.000 de euro – dar sunt țări cum este Cehia, unde valoarea este chiar de 40.000 de euro, echivalent în coroane – atunci poți să accesezi zona de investitori profesionali și asta flexibilizează foarte mult investițiile, pentru că diferența între un fond deschis și unul destinat clienților profesionali este imens de mare din perspectivă operațională. Drept dovadă, în Europa 40% din bani sunt în fonduri alternative, nu în fonduri deschise.

În trecut, recunosc că nu credeam că se pot dezvolta sau nu era momentul să se dezvolte aceste tipuri de fonduri, dar în momentul de față dacă mă uit la resursele disponibilesunt zeci de mii de clienți care au resursele necesare și ar putea investi în astfel de fonduri. Iar atunci s-ar putea dezvolta și zona aceasta care ar dezvolta și zona de AeRO și zona de obligațiuni corporate, unde din nou lichiditatea ne împiedică masiv să investim, deși poate am dori să investim mai mult în obligațiunile locale precum cele emise de CEC, dar nu putem. Deci legislația cred că ar ajuta foarte mult aici. În rest, cred că noi ca piață, în mare, ne descurcăm, avem clienți, avem bani, avem infrastructură, un pic de flexibilitate cred că ar ajuta destul de mult”.