Ministerul Finanțelor a publicat Proiect Legea bugetului de stat pe anul 2025 şi Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028 .
Proiectul de buget este construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.
Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.
Creșterea economică este estimată la 2,5% în anul 2025
Proiectul de buget pentru anul 2025 este configurat pe un scenariu macroeconomic
prudent, în concordanţă cu „Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu (2025 – 2031)”, dinamica PIB de 2,5% poziţionându-se relativ peste creşterea PIB-ului potenţial. Evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal–bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.
Pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie
moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta
într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%). Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice.
Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de
redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele
guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în
vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, formarea brută de capital fix,
cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice. Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%). Exportul net, îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.
Deficitul contului curent al balanței de plăti externe va reprezenta, în anul 2025, 7,4% din PIB
Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o
pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanței de bunuri până la 9,2% din PIB.
Piaţa muncii îşi menţine traiectoria pozitivă
Pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63 mii
persoane, ajungând la un efectiv de 5.475 mii salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%.
Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări
importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025
(6,1%).
Inflaţia în 2025 va continua traiectoria descendentă
Procesul inflaționist va continua să se atenueze pe întreaga perioadă de prognoză, cu
excepția primului semestru din 2025, când se vor manifesta temporar efectele măsurilor pentru creșterea sustenabilității fiscale. Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% la sfârșitul anului 2025, iar media anuală la 4,4%.
Ritmul creșterii economice pe termen mediu va fi moderat
Pentru perioada 2026 – 2028, ritmul mediu anual de creștere economică este
prognozat la 2,7%, cu un vârf de 3,0% în anul 2026, scenariu compatibil cu ajustarea
deficitului structural şi care corespunde traiectoriei PIB-ului potenţial revizuit pe baza modelului Comisiei Europene. Estimarea a luat în considerare un progres apreciabil al formării brute de capital fix în primul an al intervalului (7,0% în 2026), iar pe întreaga perioadă ritmul mediu anual estimat se va situa peste cel al produsului intern brut (5,0%), cu o rată de investiție care va ajunge la 28,7% la sfârșitul orizontului de prognoză. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%). Exportul net îşi va diminua treptat aportul negativ la creşterea economică (-0,2 puncte procentuale în anul 2028), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (ritm mediu anul de creştere de 3,3%), concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu o medie de 3,8%.
Pe partea ofertei, prognoza se fundamentează pe o dinamică însemnată a construcţiilor bazată pe o absorbţie eficientă a fondurilor europene, rata medie anuală fiind de 5,4%, devansând net creşterea medie a produsului intern brut. Pentru sectorul terţiar, performanţele activităţilor moderne cu aport sporit de valoare adăugată vor avea cea mai mare contribuţie la avansul economic. În sectorul industrial se aşteaptă normalizarea treptată a activităţii, pe orizontul de prognoză majorarea medie anuală fiind estimată la 2,7%.
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2025 sunt în sumă de 802,2 miliarde lei,
în anul 2028 acestea ajung la 866,3 miliarde lei respectiv 36,5 % din PIB, înregistrând
o tendință de scădere pe orizontul de referință ca pondere in PIB, datorită nevoii de
ajustare a deficitului bugetar.
Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu
asistența socială, respectiv 12,7 % din PIB în anul 2025, dar scade pana in anul 2028 la 11,8%.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025, ajungând în
anul 2028 la 201,6 miliarde lei.
Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de diminuare în perioada 2025 – 2028
fata de anul 2024 ca pondere in PIB.
În anul 2025 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox.149,7 miliarde lei,
reprezentând aproximativ 7,8 % în PIB.În anul 2025 se remarcă cea mai mare pondere a investițiilor în PIB.
Riscuri pentru România
Perspectivele economiei europene rămân în continuare incerte. Mediul extern este complex, fiind marcat de provocări care vulnerabilizează securitatea energetică în Europa şi poate duce la reînnoirea creșterii prețurilor materiilor prime.
O intensificare a politicilor protecționiste ar putea accentua tensiunile
comerciale, ar distorsiona fluxurile comerciale, conducând la perturbări pe lanțurile
de aprovizionare, afectând astfel investiţiile.
Riscul reînnoirii presiunilor inflaționiste ar putea determina băncile centrale să
majoreze ratele dobânzii de politică monetară. Rate ale dobânzilor mai mari pentru
perioade chiar mai lungi pot agrava riscurile fiscale, financiare și externe.
Incertitudinile externe şi instabilitatea regională pot afecta investiţiile şi
consumul, influenţând încrederea consumatorilor şi a mediului de afaceri în
Europa. Este posibil ca gospodăriile să acumuleze în continuare economii în
defavoarea consumului. Mediul de afaceri poate amâna decizia de investiţii, afectând
creşterea de productivitate şi inovare într-o perioadă în care economia europeană se
confruntă cu provocări de competitivitate.
Provocările structurale în industria prelucrătoare europeană, în special în industria
auto, sunt mari, cu un efect de contagiune ridicat, şi se datorează tranziţiei
energetice, avansului tehnologic rapid, modificării preferinţelor consumatorilor şi
competiţiei globale.
Întârzierile în implementarea reformelor şi investiţiilor din Fondul de Redresare
şi Rezilienţă limitează impulsul asupra creşterii economice. Mai mult, o politică
fiscal restrictivă în special în statele cu rate ridicate ale datoriei poate limita avansul
economic.
Principalele riscuri interne și incertitudini legate de inflație sunt generate de
condiţiile climaterice care pot afecta preţurile produselor agroalimentare. De
asemenea, un factor de risc îl reprezintă posibila eliminare a plafonării prețurilor
energiei electrice și gazelor naturale, reglementare care are aplicabilitate până la
finalul lunii martie 2025.
Factorii externi pot amplifica riscurile privind evoluția prețurilor de consum pe termen mediu, precum și evoluția cererii externe în economiile europene. De
asemenea, creșterea prețului barilului de petrol, alimentată de incertitudinile
geopolitice, poate încetini ritmul economiei globale, influenţând direct inflația, în
timp ce fragmentarea geo-economică crescută poate restricționa fluxurile de mărfuri, generând o volatilitate suplimentară a prețurilor.
Politicile protecționiste adoptate de economiile mari și volatilitatea piețelor
reprezintă riscuri asociate evoluției comerțului exterior, având potențialul de a
afecta competitivitatea produselor românești. În plus, perturbările lanțurilor de
aprovizionare și crizele de resurse, precum energie şi materii prime, pot duce la creșterea costurilor de producție, afectând negativ exporturile și echilibrul balanței
comerciale.
Măsuri întreprinse pentru anul 2025 care stau la baza construcției bugetare
Cadrul macroeconomic pe care se bazează previziunile bugetare pentru perioada
2025-2028 a avut în vedere următoarele aspecte:
evoluțiile economice din anul 2024 care evidenţiază faptul că majoritatea
sectoarelor economice se confruntă cu o încetinire a activităţii;
o creștere economică susținută în principal de investiții, alături de consum,
într-un mediu intern favorizat de stabilitatea și predictibilitatea politicilor
macroeconomice;
o absorbție optimă şi un randament ridicat al utilizării fondurilor UE pe cele
două axe: cadrul financiar multi-anual și mecanismul de redresare şi rezilienţă
și utilizarea eficientă a acestora în domeniile prioritare ale economiei;
contextul european și global anticipat de prognozele instituţiilor internaţionale. Pentru perioada 2025-2026, Banca Mondială estimează o creștere a zonei euro până la aproximativ 1,1%, consolidând procesul de redresare. Cu toate acestea, proiecţia este mai redusă decât în previziunile anterioare, în mare parte din cauza creșterii incertitudinii politice interne, în special în unele economii majore. Perspectivele zonei euro rămân incerte și se bazează pe o îmbunătățire a investițiilor și o creștere a comerțului. La nivel sectorial, avansul zonei euro se așteaptă să fie alimentat de o expansiune a sectorului serviciilor, sprijinit de cheltuieli solide ale consumatorilor, în
condiţiile în care veniturile reale continuă să se redreseze după eroziunea anterioară cauzată de inflația ridicată. Economia globală se aşteaptă să îşi menţină ritmul de creştere la 2,7% pe acelaşi orizont de timp.
Luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01),
potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare
pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, dar și faptul că România potrivit Planului bugetar-structural național pe termen mediu și-a asumat o traiectorie de reducere a deficitului bugetar la sub 3% în anul 2031 pe baza unor ipoteze care iau în
considerație evoluția cheltuielilor publice în perioada 2025—2031, sunt necesare o
serie de măsuri pentru reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB.
Totodată, s-a avut în vedere și necesitatea creării unui spațiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susținerea investițiilor publice și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix,
Măsuri întreprinse pentru anul 2025 care stau la baza construcției bugetare
precum și necesitatea implementării de măsuri urgente și viabile care să asigure
respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul
național de redresare și reziliență (PNRR) în domeniul reformei fiscale.
Astfel:
La estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2025-2028 s-a avut în vedere menținerea repartizării anuale a unei cote de minimum 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome precum și influența măsurilor legislative introduse prin OUG nr.156/2024:
Reducerea plafonului de încadrare în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor la echivalentul în lei a 250.000 euro începând cu 1 ianuarie
2025 respectiv la 100.000 euro, începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea condiției privind ponderea veniturilor din consultanță şi/sau management în veniturile totale, pentru încadrarea în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
Majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la 8% la 10%, pentru
dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025;
Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condițiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025;
Menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiții,
prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare;
Reinstituirea impozitului pe construcții, care se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință, inclusiv pentru cele care aparțin domeniului public.
Măsuri adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene:
Menținerea în plată a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară la nivelul lunii
noiembrie 2024;
Prorogarea aplicării prevederilor legale pentru acordarea de pensii speciale
primarilor și președinților de consilii județene;
Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din
sistemul special de pensii la nivelul lunii noiembrie 2024;
Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi
al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii,
din salariul brut lunar, solda lunară la nivelul cuantumului acordat pentru luna
noiembrie 2024;
Neacordarea în anul 2025 de premii/ore suplimentare/bonusuri, bilete de
valoare cu excepția tichetelor de creșă;
Cuantumul voucherului de vacanță pentru sectorul public (instituții publice și
operatori economici cu capital integral/majoritar de stat) este de 800 de lei, cu
condiția ca beneficiarul să asigure o coplată de cel puțin 800 de lei;
Menținerea normei de hrană/indemnizației de hrană pentru sectorul public
inclusiv apărare națională, ordine publică, siguranță națională la nivelul lunii
decembrie 2024;
Menținerea în plată a normei de echipamente la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru sectorul de apărare națională, ordine publică, siguranță națională;
Menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a tuturor categoriilor de
indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război,
academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea;
Menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a alocațiilor pentru copii;
Menținerea la nivelul valabil în trimestrul IV 2024 a valorilor garantate ale
punctelor pentru serviciile medicale acordate în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate;
Interzicerea achiziționării de mobilier, clădiri necesare pentru desfășurarea de
activități ale autorităților/instituțiilor publice, mijloace auto, aparatură,
obiecte de inventar;
Plata în tranșe pentru sentințele judecătorești devenite executorii în cursul
anului 2025;
Prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din noile legi ale educației,
inclusiv a celor care prevăd alocarea unui procent de 15% din totalul cheltuielilor
bugetului de stat;
Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor din O.G. nr.57/2002 privind
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, referitoare la alocarea a 1% din
produsul intern brut pentru cercetare;
Limitarea numărului de călătorii gratuite pentru transportul public feroviar de
călători pentru anumite categorii sociale și modificarea procedurii de acordare
a facilităților de călătorie pentru studenți;
Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2025 reprezintă 34,9% din PIB, acestea scad la 31,8 % din PIB în anul 2027, pentru ca în anul 2028 să înregistreze 31,5 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de
referință, de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, care fac ca acestea să își mărească valoarea nominală, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2025 reprezintă 41,9 % din PIB, ajungând la 36,5 % în 2028, în scădere ca procent în PIB pentru a reduce deficitul bugetar în mod treptat.
Scurte considerații privind consolidarea fiscală, marea provocare a orizontului de referință 2025-2031
Deficitul bugetar exercită o influență mare asupra mix-ului de politici, asupra politicii monetare, influentează rating-ului suveran, are impact asupra inflației și ratelor dobânzilor. Corecția bugetară este făcută în vremuri dificile, marcate de o confruntare geopolitică ce aduce numeroase amenințări excepționale, fiind cea mai periculoasă perioadă de după Al Doilea Război Mondial, care pune în discuție repere și reguli de conduită în relațiile inter-statale.
Economia emergentă a României se confruntă cu fenomenul “deficitelor gemene” (twin deficits), întrucât se observă o legătură strânsă între deficitul bugetar structural (de peste 6% din PIB în 2022 și 2023) și cel de cont curent (în jur de 7% din PIB în 2023 și 7,9 % în anul 2024); Deficitele gemene pun presiune pe moneda națională dacă situația nu va fi corectată în timp (riscul valutar);
Persistența acestor deficite au potențial de a fragiliza capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei românești în fața unor șocuri adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finanțării acestor deficite.
Ajustarea bugetară va fi graduală având ca punct de pornire un deficit ESA de 7% in PIB în anul 2025 pentru a ajunge în anul 2031 la 2,5% din PIB, pentru a permite cheltuielilor cu investițiile să fie implementate și să asigure ritmul de creștere economică planificat pentru perioada de prognoză, mai ales că economia este fragilă inclusiv din cauza șocului prețurilor la energie și efectelor cadrului internațional dificil, dar și pentru a evita o recesiune puternică.
Corecția fermă a deficitului fiscal în anii ce vin este calea de a liniști piețele
financiare și de a asigura stabilitate financiară.
Procesul de consolidare bugetară trebuie să includă și măsuri de creștere a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum și comparativ cu reperele UE, corecția bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor pentru că ar echivala cu o reducere de absorbție internă.
Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția României constituie bazele unei ajustări care să minimizeze costurile economice și sociale asociate și să impulsioneze o creștere economică sustenabilă.
O absorbție cât mai înaltă a fondurilor europene alocate prin CFM 2021-2027 și PNRR ar conduce, pe latura stabilizării macroeconomice, la amplificarea contribuției factorului investițional la majorarea PIB potențial și real și la menținerea echilibrelor financiare interne și externe, iar pe latura economiei reale la implementarea reformelor structurale, susținând în mod direct și indirect progresul consolidării fiscale, într-o perioadă în care România se confruntă cu provocări majore generate de impactul factorilor externi și al volatilității cadrului economic, financiar și geopolitic internațional. Resursele financiare europene pot avea un rol-cheie în atenuarea efectului contracționist al necesarei corecții a deficitului bugetar structural.Fără corecția fiscală, nici nu se poate concepe aderarea la Zona Euro.
Creșterea economică pentru anul 2025 este estimată la 2,5% în concordanţă cu „Planul bugetar–structural naţional pe termen mediu (2025 – 2031)” şi se bazează pe
contribuția următorilor factori:
În cadrul cererii interne componenta investițională, cu un avans de 5,9%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice, în condiţiile în care resursele disponibile, atât externe cât şi guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură. Pe fondul diminuării avansului veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare) consumul privat îşi va încetini creşterea, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).
Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să fie cel mai dinamic sector din economie, cu o rată a valorii adăugate brute (4,8%) superioară produsului intern
brut, bazată pe atragerea şi utilizarea performantă a fondurilor europene în dezvoltarea principalelor proiecte de investiţii. Sectorul terțiar, cu un ritm al
VAB de 2,5%, va asigura peste 60% din creşterea economică. Pentru industrie sa prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de doar 0,5%,
în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert.
| Știri BVB