Update articol:

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică OUG privind taxarea producătorilor de țiței, gaze, cărbune, dar și a rafinăriilor care produc carburanți; Venitul din contribuția de solidaritate -estimat pentru 2023 la cca. 3,9 miliarde lei – vezi proiect

Potrivit MFP, venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la cca. 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Vezi aici proiecul28122022

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică Proiectul Ordonanţă de urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

Potrivit MFP, se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar.

Contribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv. Activitățile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor sunt cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specific, având codurile CAEN:
0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului».

Pentru contribuabilii care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se propune ca fiecare membru al grupului fiscal care datorează contribuția de solidaritate, să calculeze și să vireze contribuția de solidaritate pe baza profitului impozabil determinat în mod individual.

Pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea obligației de plată a contribuției și la persoanele afiliate acestora.

Prin urmare, contribuția de solidaritate se datorează și de persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, afiliate cu contribuabilii pentru care se instituie contribuția de solidaritate. Persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate.

Baza de calcul pentru contribuția de solidaritate se determină:
– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;
– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pe baza profiturilor contabile aferente exercițiului financiar 2022 respectiv aferente exercițiului financiar 2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile
aferente exercițiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți.

În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv din 2023 depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.

Sunt stabilite reguli pentru determinarea profiturilor impozabile/contabile aferente
exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023, inclusiv pentru calcul mediei perioadei 2018-2021, în cazul contribuabililor care au efectuat în acești ani operațiuni de reorganizare.

Termenul de declarare și de plată este de până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.

Având în vedere faptul că încasările din contribuția de solidaritate, potrivit Regulamentului (UE) 2022/1854, trebuie utilizate în anumite scopuri, în principal pentru investiții, se propune încasarea într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, denumit « Contribuție de solidaritate». Deoarece potrivit Regulamentului (UE) 2022/1854 încasările din contribuția de solidaritate trebuie să se utilizeze în anumite scopuri, se instituie reguli privind utilizarea încasărilor, respectiv pentru:
a) măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru
gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie, întrun mod direcționat;
b) măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie,
cum ar fi prin licitații sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea
costurilor de achiziție de energie ale consumatorilor finali de energie pentru
anumite volume de consum, promovarea investițiilor consumatorilor finali de
energie în surse regenerabile de energie, în investiții structurale în eficiența
energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;
c) măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari
consumatoare de energie, cu condiția ca acestea să fie condiționate de investiții în
energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de
decarbonizare;
d) măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special
investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU prevăzute în planul
REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o
dimensiune transfrontalieră;
e) pentru finanțarea comună a unor măsuri menite să reducă efectele negative ale
crizei energetice, printre care se numără sprijinul pentru protejarea ocupării forței
de muncă și pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă sau pentru
promovarea investițiilor în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile,
inclusiv în proiecte transfrontaliere, și în Mecanismul Uniunii de finanțare a
energiei din surse regenerabile prevăzut la articolul 33 din Regulamentul (UE)
2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018
privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului
European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE,
2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European
și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și
de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului.

Din sumele colectate 70% se distribuie pentru finanțarea investițiilor stategice precum și a investițiilor în eficiența energetică și/sau în energia din surse regenerabile, corelat cu măsurile prevăzute mai sus la lit. c), d) și lit. e).
Modelul şi conţinutul declaraţiei privind contribuţia de solidaritate se va aproba prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în termen de maximum 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
De asemenea, se instituie obligația de raportare potrivit cerințelor menționate la alin. 4 al articolul 19 din Regulamentul (UE) 2022/1.854 pentru Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor.

Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la cca. 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Sursa proiectului de act normativ este Regulamentul (UE) 2022/1854 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

Situația actuală europeană, generată de escaladarea războiului de agresiune al Rusiei
împotriva Ucrainei, a condus la scăderea semnificativă a aprovizionării cu gaze, la
incertitudine cu privire la aprovizionarea cu alte produse de bază, cum ar fi cărbunele superior și țițeiul, utilizate de instalațiile de producere a energiei electrice, precum și la creșteri suplimentare substanțiale ale prețului energiei electrice.

În acest context, Consiliul Uniunii a adoptat, în data de 6 octombrie 2022, Regulamentul (UE) 2022/1854 care stabilește ca statele membre să ia o serie de măsuri consolidate de sprijin financiar la nivelul Uniunii.
Începând cu septembrie 2021, au fost observate prețuri foarte ridicate pe piețele energiei electrice. Astfel cum a stabilit Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) instituită prin Regulamentul (UE) 2019/942 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de instituire a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei, în evaluarea sa finală privind organizarea pieței angro de energie electrică din Uniune în aprilie 2022, acest lucru este în principal o consecință a prețului ridicat al gazelor, care sunt utilizate ca factor de producție pentru producerea de energie electrică. Centralele electrice alimentate cu gaze naturale sunt adesea necesare pentru a satisface cererea de energie electrică atunci când aceasta atinge nivelul maxim din timpul zilei sau atunci când volumele de energie electrică produsă din alte tehnologii, cum ar fi energia nucleară, energia hidroelectrică sau sursele regenerabile variabile de energie nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea. Escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, parte contractantă la Tratatul de instituire a Comunității Energiei, începând din februarie 2022, a dus la o scădere semnificativă a aprovizionării cu gaze.
Acest lucru a dus la creșteri suplimentare substanțiale și la volatilitatea prețului energiei electrice.
Astfel, liderii UE și Comisia Europeană au identificat o nevoie urgentă de măsuri
suplimentare pentru a atenua impactul acestor evenimente asupra cetățenilor și operatorilor economici din UE și pentru a face față unei crize și mai acute prin introducerea unei contribuții obligatorii de solidaritate temporare pentru societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități exclusiv în domeniul petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și al energiei electrice care beneficiază de creșteri extreme ale prețurilor din cauza situației actuale a pieței, generând profituri care depășesc rezultatul activităților comerciale obișnuite.
Având în vedere că nerespectarea cerinţei prevăzute la art. 14 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2022/1854 ar putea conduce la inițierea de către Comisia Europeană a unei proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României.

Potrivit Regulamentului (UE) 2022/1854, România va adopta măsurile de punere în
aplicare a contribuției de solidaritate până la 31 decembrie 2022.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, România a adoptat o serie de măsuri de sprijin pentru asigurarea în plan economic şi social a unui nivel ridicat de protecţie a vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, precum și asigurarea unei mai bune funcționalități a pieţei de energie şi a unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor cu privire la practicile comerciale, ce pot aduce atingere intereselor economice ale acestora.

Nota de Fundamentare precizează: “Evidențiem faptul că acest sector nu intră în sfera de aplicare a contribuției de solidaritate, conform prevederilor Regulamentului (UE) 2022/1854, întrucât, contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică vizează:
– plata unei contribuţii care înlocuiește impozitul de 80% pe venit prevăzut în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022;
– categoriile de contribuabili sunt: producătorii de energie electrică, entităţile
agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară
activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie
electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro;
– instituirea unei contribuții cu o formulă de calcul diferită de cea a Regulamentului
(UE) 2022/1854.

Măsurile adoptate prin ordonanța de urgență, nu constituie o măsură echivalentă adoptată în spiritul Regulamentului (UE) 2022/1854.
În prezent, România impozitează și veniturile suplimentare din sectorul gazelor naturale, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din  sectorul gazelor naturale, în cazul operatorilor economici din sectorul gazelor natural(1), cu excepția acordurilor petroliere offshore şi onshore de adâncime, iar pentru offshore în condițiile Legii nr. 256/2018 (2).
Evidențiem faptul că, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la
perimetrele offshore şi onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, față de celelalte impozite suplimentare care se plătesc la bugetul de stat.

De asemenea sunt în aplicare prevederile Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind
instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale (3) , norme care reglementează impozitarea, în cazul operatorilor economici, inclusiv filialele acestora şi/sau operatorii economici aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară și activități de natura:
extracţiei cărbunelui superior (cod CAEN 0510), extracţia cărbunelui inferior (cod CAEN 0520), – extracţiei petrolului brut (cod CAEN 0610).
Este de evidențiat faptul că, obligațiile fiscale generate de impozitele respective au o bază impozabilă și condiții de așezare diferite de cele instituite de Regulament (UE) 2022/1854 pentru contribuția de solidaritate, însă ele asigură, și captarea și impozitarea unei părți din profiturile suplimentare realizate de acești operatorii economici, impozitele respective fiind deductibile la calculul impozitului pe profit.

Situația implementării contribuției de solidaritate la nivelul statelor membre:
 Franța a trimis Parlamentului propuneri pentru instituirea contribuției, astfel cum
este stabilită de Regulament, doar pentru anul fiscal 2022, cu cota de 33%, intenționând cuprinderea acesteia în Legea bugetului;
 Spania a reglementat începând cu iulie 2022 o contribuție specifică, pentru
producătorii de electricitate și gaze naturale, cu un mecanism diferit de cel prevăzut
de Regulament, precum și pentru sectorul bancar, considerând că este măsură
națională echivalentă, deci nu va implementa contribuția în condițiile
Regulamentului;
 Olanda, intenționează să implementeze contribuția în condițiile din Regulament,
doar pentru anul fiscal 2022, cota 33%. Suplimentar vizează și alte măsuri naționale
pentru anii următori;
 Cipru nu are operatori economici în domeniile vizate.
 Belgia a anunțat extinderea impozitării producătorilor de energie nucleară

  1. Denumită, în continuare, OG nr. 7/2013.
  2. Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore
  3. Denumită, în continuare, OG nr. 6/2013

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (25/07/2025)

Convocare AGA O & E 03(04).09.2025

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (25/07/2025)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE (AROBS) (25/07/2025)

Perioada inchisa de tranzactionare 28.07.2025 - 27.08.2025

SIMTEL TEAM (SMTL) (25/07/2025)

Perioada inchisa de tranzactionare 27.07.2025 - 26.08.2025