Ministrul Energiei: Subliniem importanţa investiţiilor în renovarea energetică a clădirilor

Investiţiile în renovarea energetică a clădirilor reprezintă o necesitate din punct de vedere climatic şi o prioritate clară în materie de investiţii pentru o redresare ecologică şi echitabilă, a afirmat joi ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Virgil Popescu, ministrul Energiei a participat astăzi, 22 aprilie 2021, la reuniunea informală a Consiliului Energiei. Miniștrii Energiei au făcut schimb de opinii cu privire la dezvoltarea comunităților de energie regenerabilă, precum și autoconsumul de energie electrică regenerabilă, stabilind conceptele de autoconsumatori de energie regenerabilă, fie individual, fie în comun, având în vedere prevederile Directivei (EU) 2018/2001 privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie. În legătură cu valul de renovări ale clădirilor în Europa, discuțiile s-au axat pe prioritizarea acțiunilor în trei domenii, și anume: renovarea clădirilor publice și a infrastructurii sociale; abordarea necesităților energetice de bază și a clădirilor cu cele mai slabe performațe și decarbonizarea clădirilor pe durata întregului ciclu de viață.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a declarat: „Subliniem importanța investițiilor în renovarea energetică a clădirilor, acestea reprezentând o necesitate din punct de vedere climatic și o prioritate clară în materie de investiții pentru o redresare ecologică și echitabilă. La nivel național, consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice. Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală.
Prin mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi abordate renovările clădirilor publice și private, de nivel moderat pentru care reducerea minimă a consumului de energie și a emisiilor de CO2 va fi de 30%, precum și renovările aprofundate pentru care reducerea minimă a consumului de energie și a emisiilor de CO2 va fi de 60%, fapt ce va accelera ritmul de atingere a obiectivelor de eficiență energetică stabilite în documentele strategice europene și naționale prin dublarea ratei anuale de renovare, raportat la ritmul actual, cu atingerea unui potențial maxim al beneficiilor extinse la nivelul mediului construit și al societății.

Conform strategiei naționale de renovare pe termen lung, până în 2030, o sumă de aproximativ 13 miliarde de euro va fi investită în renovarea clădirilor publice și private, rezidențiale și nerezidențiale, pentru a îndeplini angajamentele europene privind rata de renovare, reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta este o provocare majoră, deoarece aceasta implică nu numai surse de finanțare, ci și forță de muncă pentru sectorul construcțiilor. ”
In ceea ce priveste integrarea sistemelor energetice, ministrul energiei a mentionat ca este necesar să se evalueze potențialul comunităților energetice în reducerea sărăciei energetice, inclusiv oportunitățile și barierele pentru participarea gospodăriilor vulnerabile din punct de vedere social și a celor sărace din punct de vedere energetic în comunitățile energetice.

“Considerăm că schemele de finanțare inovatoare sunt necesare pentru a depăși barierele în calea investițiilor, deoarece proiectele de energie regenerabilă necesită, de obicei, costuri mari de capital și una dintre principalele provocări pentru comunitățile energetice este modalitatea asigurării mijloacelor financiare în avans” a mai spus ministrul Energiei.