Nu există o soluție reală pentru creșterea bruscă a datoriilor publice, spun economiștii la Jackson Hole

Creşterea abruptă a datoriilor publice din ultimul deceniu şi jumătate, în condițiile în guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a lupta cu criza financiară globală şi consecinţele pandemiei de Covid-19, este probabil ireversibilă, potrivit Reuters.

Aceasta este concluzia nefericită a unei lucrări de cercetare prezentată sâmbătă unora dintre cei mai influenţi factori de decizie economică din lume, la simpozionul anual al Rezervei Federale a Statelor Unite de la Jackson Hole, Wyoming.

Din 2007, datoria publică la nivel mondial a crescut de la 40% la 60% din PIB, în medie, cu rate ale datoriei/PIB și mai mari în țările avansate. Aceasta include Statele Unite, cea mai mare economie din lume, unde datoria guvernamentală este acum mai mult decât egală cu producția economică anuală a națiunii. Datoria SUA era de aproximativ 70% din PIB acum 15 ani.

În ciuda îngrijorărilor tot mai mari cu privire la implicațiile de îndatorare mari asupra creșterii, „reducerea datoriilor, deși dezirabilă în principiu, este puțin probabilă în practică”, au spus Serkan Arslanalp, economist la Fondul Monetar Internațional, și Barry Eichengreen, profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley.

Aceasta este o schimbare faţă de trecut, când ţările au redus cu succes raportul datorie/PIB.

Dar multe economii nu vor putea să îşi reducă povara datoriei din cauza îmbătrânirii populaţiei şi, de fapt, vor necesita finanţare publică proaspătă pentru nevoi precum asistenţa medicală şi pensiile, susţin economiștii.

O creștere bruscă a ratelor dobânzilor de la niveluri istorice scăzute se adaugă la costul serviciului datoriei, în timp ce diviziunile politice fac ca excedentele bugetare să fie dificil de realizat și mai mult de susținut.

Inflaţia, cu excepţia cazului în care surprinde în sus pe o perioadă îndelungată, nu face nimic pentru a reduce ratele datoriilor, iar restructurarea datoriilor pentru ţările în curs de dezvoltare a devenit mai evazivă, pe măsură ce grupul de creditori s-a lărgit, au scris Arslanalp şi Eichengreen.

”Datoriile publice mari au ajuns aici pentru a rămâne la acest nivel. Ne place sau nu, guvernele vor trebui să trăiască cu datorii mari moştenite”, au scris ei.

Acest lucru va necesita limitarea cheltuielilor, luarea în considerare a majorărilor de taxe şi o reglementare îmbunătăţită a băncilor, au mai scris ei. „Acest medicament modest nu face un diagnostic fericit”, au scris ei. „Dar este unul realist”.