Modificările la legea eficienței energetice vin cu cerințe minime de performanță energetică a clădirilor. Este important să avem un pașaport al clădirilor, iar acest lucru trebuie să fie continuat, în sensul că avem nevoie de Registrul Clădirilor, dacă ne dorim să avem o proiecție corectă și să putem să utilizăm cele 18-20 miliarde de euro pe are le avem la dispoziție până în 2030, a declarat doamna Oana Ozmen, secretarul Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, la Conferinţa Standarde nZEB Revizuirea EPBD şi noi perspective asupra eficienţei energetice în sectorul clădirilor, ediţia a VI-a.
Doamna Oana Ozmen a declarat: “Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a trecut deja de Senat și se află în dezbatere în Camera Deputaților. Sperăm să fie aprobată cât mai curând.
Avem nevoie de o conlucrare instituțională între Parlament și Guvern. Trebuie să facem follow-up la legislația propusă spre dezbatere și aprobare în Parlament, dar foarte important este rolul pe care experții și mediul academic îl au atunci când vrem să amendăm o legislație atât de importantă cum este cea a eficienței energetice a clădirilor.
Din perspectiva noii Directive, noi putem spune că România a fost vizionară pentru că Senatul a adoptat cu o zi înainte proiectul de lege pentru modificarea legii 372/2005, practic a amendat legislația înainte ca Directiva să fie adoptată de Parlamentul European.
Ceea ce introducem noi prin modificarea legislației la care am lucrat îndeaproape cu doamna Anca Ginavar, director la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și experții de acolo sunt cerințele minime de performanță energetică a clădirilor. Este important să avem un pașaport al clădirilor. Acest lucru trebuie să fie continuat, în sensul că avem nevoie de Registrul Clădirilor, dacă ne dorim să avem o proiecție corectă și să putem să utilizăm cele 18-20 miliarde de euro pe are le avem la dispoziție până în 2030. Avem nevoie de inovare și mă bucur că îi avem alături, la conferință, pe studenții de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Universitatea Danubius din Galați. Mi-am dorit ca studenții să fie aici pentru că ei sunt viitorul.
Legat de renovarea clădirilor, aceasta este o provocare nu numai în România, dar și în Uniunea Europeană. Europa își propune să aibă 11% clădiri renovate până în 2030. Ori acest lucru poate fi posibil dacă facem follow-up și dacă vom conlucra cu toate comunitățile locale din toată țara.
Când vorbim de eficiență energetică, vorbim de clădiri publice care necesită un cost ridicat al renovării, dar vorbim și de clădiri rezidențiale, iar România nu înseamnă doar București, ci și comunitățile locale din întreagă țară, mai mult sau mai puțin bogate din punct de vedere al bugetului local, iar accesul lor la informații și sprijinul pe care trebuie să îl dăm sunt definitorii.
Avem la dispoziție acei 2 miliarde de euro pentru cele 2000 de clădiri publice și 1500 de clădiri rezidențiale. Ministerul Mediului va juca un rol definitoriu în ceea ce înseamnă amplasarea de surse curate de energie – panouri fotovoltaice, pompe de cadurra sau orice alte forme de energie curată – biomasă sau energie geotermală. Sper ca într-un final Bucureștiul să beneficieze de energia geotermală și să nu mai avem probleme cu termoficarea.
În acest an, prin programul Creșterea eficienței energetice a clădirilor, este alocat un buget de 600 milioane de lei. Dar și industria materialelor de construcții trebuie susținută. Nu putem vorbi de o astfel de dezvoltare dacă nu avem și o industrie a materialelor de construcții pe măsură care să asigure acest proces de renovare. În plus, avem nevoie de specialiști, nu doar ingineri, ci și forță de muncă calificată. Dacă vorbim de standarde nZeb, procesul în sine trebuie făcut corespunzător.
În această lună, MInisterul Economiei a dat startul înscrierilor în cadrul programului ConstructPLUS, prin care IMM-urile și întreprinderile mari pot aplica pentru obținerea de granturi nerambursabile, în scopul înființării și/sau dezvoltării capacităților de producție pentru materiale de construcție. Bugetul alocat programului ConstructPlus, pentru anul curent, este echivalentul în lei a 149 milioane de euro.
Europa și-a propus reindustrializarea care va fi una durată, dar cred că viitorul ține de accesul la materiale de calitate și la acces la tehnologie”.
Conferința “Standarde nZEB: revizuirea EPBD și noi perspective asupra eficienței energetice în sectorul clădirilor” – ediția a VI-a, a fost organizată de Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, în colaborare cu Comisia pentru Industrii și Servicii şi Comisia pentru Politică Externă și Subcomisia Dezvoltare Durabilă a Camerei Deputaților. Evenimentul s-a desfășurat la inițiativa și sub coordonarea doamnei Oana-Marciana Özmen, Secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii.
| Știri BVB