Sectorul construcțiilor joacă un rol esențial în economia națională și în ceea ce înseamnă dezvoltarea României, în contextul în care acest domeniu a crescut în ultimii ani extrem de mult și vedem în practică efectele pozitive aduse de această creștere. Guvernul analizează permanent aceste evoluții și încearcă să identifice cele mai bune soluții, a declarat Alexandru-Mihai Ghigiu, Șeful Cancelariei Prim-ministrului,  la Conferinţa Standarde nZEB Revizuirea EPBD şi noi perspective asupra eficienţei energetice în sectorul clădirilor, ediţia a VI-a. 

Acesta a spus: “Consultările deschise în primele zile de la preluarea guvernării cu patronatele din construcții și materiale de construcții au avut un rol esențial nu doar pentru a stabili împreună cum putem susține acest sector, ci și pentru întregul program de investiții publice al României.

În 2024, am stabilit deja, la nivelul echipei guvernamentale, ca obiectiv principal pentru investițiile publice, cel puțin 7% din PIB, o medie pe care o vom menține și în următorii ani. Acest volum de investiții, susținut atât din fonduri naționale, cât și din fonduri europene, reprezintă o oportunitate uriașă pentru sectorul pe care îl reprezentați, dar și o garanție că vor exista bani pentru proiectele majore ale României. Determinarea politică și susținerea guvernamentală sunt esențiale, cred eu, pentru ca toate aceste proiecte să meargă într un ritm accelerat. Și avem exemple diverse, fie că vorbim de Autostrada 7, a Moldovei, de autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni sau de modernizarea infrastructurii aeriene, portuare sau feroviare. Putem vedea cum s-au făcut pași esențiali în aceste luni.

Este important să vedem și proiectele din sănătate, în speță spitalele regionale de la Iași, Cluj și Craiova, care par să treacă dincolo de simple hârtii și să devină o realitate.

O altă oportunitate pentru sectorul construcțiilor o reprezintă investițiile în ceea ce înseamnă creșterea eficienței energetice a clădirilor. PNNR-ul, care include componenta Valului Renovării, este cel mai bun exemplu în acest sens, România beneficiind de 2,2 miliarde de euro, adică aproximativ 2.000 de clădiri publice și peste 1400 de blocuri de locuit care sunt sau vor intra în reabilitare energetică și în punere în siguranță.

Valul Renovării este doar una dintre componentele pilonului de tranziție verde, o provocare, dar și o oportunitate pentru România și pentru toate statele europene care încearcă să facă față schimbărilor climatice, iar sectorul construcțiilor este în fruntea acestor eforturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență este cel mai concret instrument de accelerare a tranziției verzi în România. Aproximativ 12,5 miliarde de euro din 28,5 miliarde reprezintă finanțarea pentru realizarea tranziției verzi. Există, așadar, susținere atât din partea Guvernului, cât și din partea Comisiei Europene pentru a face față provocărilor din perioada următoare. De asemenea, există susținere la nivel național pentru toate sectoarele care au legătură cu schimbările climatice.

Cu accent asupra domeniului construcțiilor, avem și programe dedicate, pe lângă schemele de ajutor de stat și instrumentele de sprijin de care beneficiază toată economia în ansamblu. Programul Construct Plus, deschis finanțării în urmă cu câteva zile, este cel mai concret instrument de susținere pentru dezvoltarea capacităților de producție a materialelor, dar și un exemplu de bune practici al colaborării între Guvern și mediul de afaceri”.

Conferința “Standarde nZEB: revizuirea EPBD și noi perspective asupra eficienței energetice în sectorul clădirilor” – ediția a VI-a, a fost organizată de Comisia pentru Mediu și Echilibru Ecologic, în colaborare cu Comisia pentru Industrii și Servicii şi Comisia pentru  Politică Externă și Subcomisia Dezvoltare Durabilă a Camerei Deputaților. Evenimentul s-a desfășurat la inițiativa și sub coordonarea doamnei  Oana-Marciana Özmen, Secretar al Comisiei pentru Industrii și Servicii.