Obligaţiile de stocare de CO2, prevăzute în “Net Zero Industry Act” sunt mult disproporţionate faţă de emisiile pe care România le are, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
“La nivel european, acţionăm şi facem lobby pentru creşterea capacităţilor de interconectare. Ştiţi că avem acest punct de congestie între Austria şi Ungaria, nicio legătură între Austria şi Slovacia şi nu putem beneficia de preţurile bune în anumite momente ale zilei şi de import de electricitate la preţuri mai bune dinspre nordul şi vestul Europei. De asemenea, facem lobby pentru simplificarea legislaţiei privind emisiile de metan, care pun o presiune şi un cost suplimentar foarte mari pe companiile de petrol şi gaz din România. Încercăm să-i facem să înţeleagă pe cei la Comisia Europeană că nu vom putea implementa investiţiile privind stocarea şi captarea de CO2. Obligaţiile “Net Zero Industry Act” înseamnă investiţii de miliarde pentru Romgaz şi OMV Petrom şi nu se justifică din punct de vedere economic. Obligaţia de stocare pentru aceste companii şi pentru România este mult disproporţionată faţă de emisiile pe care România le are. În ceea ce priveşte CO2, milităm pentru rolul gazului natural şi pentru înţelegerea rolului gazului natural la nivel european pe perioade de tranziţie şi chiar după 2050″, a afirmat reprezentantul Ministerului Energiei, potrivit Agerpres.
Oficialul a menţionat, totodată, că România trebuie să dubleze investiţiile în capacităţi de stocare pentru a menţine sistemul energetic naţional în echilibru.
“Ne concentrăm, în perioada următoare, în a finaliza sau a deschide noi linii de finanţare, în cazul Fondului pentru modernizare, pe capacităţile de stocare. Nu vom reuşi să ţinem sistemul în echilibru şi să investim masiv în regenerabile fără să dublăm aceste investiţii în capacităţi de stocare. Nu în ultimul rând, suntem în linie dreaptă cu investiţiile din domeniul nuclear, care ne asigură securitatea energetică, care ne ajută şi la ţintele de decarbonizare, pentru că vorbim de producţie de electricitate fără emisii de CO2. Deja, investiţia în retehnologizarea Unităţii 1 a început cu acţiunile pregătitoare. La sfârşitul anului viitor vom închide pentru o perioadă Reactorul 1 şi sperăm că, nu mult peste doi ani de zile, reactorul va reintra în activitate. În paralel, până la sfârşitul anului, aşteptăm estimările de costuri pentru reactoarele 3 şi 4. Sigur, înaintăm încet-încet, mai încet decât ne-am fi dorit, şi cu investiţia privind reactoarele mici modulare de la Doiceşti. Noi capacităţi de hidrogen şi biometan sunt, de asemenea, în atenţia Ministerului Energiei”, a punctat Cristian Buşoi.
Acesta a subliniat faptul că Ministerul Energiei este implicat în a implementa proiectele de investiţii, susţinute din fondurile europene.
“Avem nevoie de un parteneriat foarte strâns cu factorii din industrie, cu companiile din sistemul energetic românesc, cu parlamentarii, mulţi dintre ei cu foarte multă experienţă şi expertiză pentru a parcurge împreună această tranziţie energetică cu cât mai puţine costuri sociale, cu asigurarea unui preţ la energie cât mai decent şi mai competitiv pentru industrie şi pentru populaţie, şi cu asigurarea unei securităţi a aprovizionării şi securităţi energetice (…) Ministerul Energiei este implicat foarte puternic în a implementa proiectele de investiţii, susţinute din fondurile europene. Avem investiţii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care trebuie finalizate până la mijlocul anului viitor, inclusiv în energii regenerabile, producţia de hidrogen, componenta de baterii. Avem Fondul pentru modernizare, peste zece miliarde de euro la dispoziţie şi pe partea de regenerabile. Au fost două sesiuni pentru contractele pentru diferenţă care s-au bucurat de succes şi care au asigurat preţuri foarte competitive, atât în ceea ce priveşte sursele de producţie din solar, cât şi cele din eolian. Am reuşit, cu toată rezerva Comisiei Europene şi în principal a DG Clima, să cofinanţăm o parte din proiectele Transgaz, extrem de importante pentru asigurarea securităţii energetice, pentru a face conexiunea cu proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, pentru a închide Coridorul BRUA, pentru a face interconexiunile necesare cu Republica Moldova, în principal, dar şi cu celelalte ţări din vecinătate”, a spus Buşoi.
| Știri BVB