Opinie Răzvan Orășanu: Pactul pentru fiscalitate, leacul pentru instabilitatea fiscală

Autor: Răzvan Orășanu, inițiator Pactul pentru Fiscalitate

“Ăștia au schimbat aproape tot în ceea ce înseamnă fiscalitatea domeniului despre care mă  întrebați. Nu vă pot răspunde acum la întrebare, am nevoie de o săptămână să mă pun la punct cu noile modificări ale Codului Fiscal date prin ordonanță de urgență. Vă rog să mă credeți că în meseria mea când îți iei un concediu de două săptămâni și jumătate cum am luat eu, pentru prima oară în 10 ani, ai foarte multe lucruri cu care ești în urmă”. 

Așa a reacționat un contabil serios la o întrebare banală pe care i-o puneam, genul de întrebare care credeam că își va găsi un răspuns în două secunde și jumătate. Răspunsul a venit abia două zile mai târziu, calibrat atent cu praguri, riscuri, avertizări plus inevitabila avertizare “dar vedeți că nu au dat normele de aplicare, eu vă spun acum doar în principiu”. Am trecut prin toate emoțiile care produc în general enervare contribuabilului – uluire completă, de tipul tavan căzut în cap (cum? chiar nu știți cum să…?!?!), apoi confuzie, anxietate, așteptare, confuzie tura a doua după un set de explicații “lămuritoare”, panica legată riscuri, neîncrederea în implementarea legii fiscale, furie și iar furie.

Articolul final din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal menționează de abrogarea a nu mai puțin de 43 de alte prevederi legale, în general ordonanțe și articole din legi disparate. Mai apoi, această lege a fost modificată de zeci de ori, câteodată  de mai mult de 5-6 ori pe an, lucru care se petrece cu regularitate, în general când bugetul are nevoie de bani în plus.

Am numărat 100 de modificări semnalate de programul legislativ doar în capitolul 1 al legii, care are 18 articole. Da, ați citit bine, peste 100 de modificări în primele 18 articole din Codul Fiscal. Mai încolo avem inclusiv bizarerii de tipul articolul 19 indice 4 (juriștii folosesc acest artificiu pentru a nu re-numerota articole și a produce astfel și mai multă  confuzie). Avem și titlul 9 indice 3, un fel de capitol al legii. Este de domeniul evidenței că avem aici o jungle cu liane și capcane ascunse pentru, să spunem un mic întreprinzător care deschide o afacere mica cu o rulotă. De observat concret că nu este o problemă pentru acest guvern sau cel de dinainte, pentru guvernări de dreapta sau de stânga, este o problemă generală pentru aproape fiecare guvernare.

De aceea, pentru a încerca să impunem o schimbare, împreună cu o echipă de profesioniști am re-pornit Pactul pentru Fiscalitate, un proiect care militează pentru stabilitate fiscală. Proiectul a strâns în jurul său reprezentanți ai mediului de business, ONG-uri, reprezentanți ai Academiei Române, economiști de prestigiu și, oarecum timid, câțiva reprezentanți ai mediului politic, toți însă cu un mandat limitat. Sute de știri au curs în cascadă, părerea oamenilor obișnuiți a fost auzită, mediul de business a creat o platformă interesantă.

Rezultat? Încă o modificare fiscală de anvergură preconizată în vara lui 2022 a fost evitată la limită, dar în continuare modificări fiscale de substanță sunt posibile, fără o largă consultare. Totuși, mai avem însă foarte mult de convins lumea până să ajungem la o normalitate europeană – cea în care modificările fiscale se fac după foarte multe consultări, se publică în Monitorul Oficial și nu se aplică în joia de după, ci la 6 luni după, pentru a permite investitorilor să își ajusteze planurile.

De aceea, 44% dintre români, conform unui excelent studiu al fiscalității efectuat de Biroul pentru Cercetări Sociale își doresc un Cod Fiscal stabil, cu mult peste cei care își doresc ca acest instrument să fie modificat de fiecare data după nevoi. Studiul din care am citat va deveni public în integralitate abia pe la finalul lunii, dar a suprins deja anumite aspecte foarte importante. Românii își doresc o altă stabilitate a legislației fiscale, iar viitorul aparține celor care se apropie pe cât mai mult posibil de această idee.

La urma urmei, succesul proiectului va depinde și de modul în care cetățeni obișnuiți văd situația actuală. Iar cei mai mulți români vor stabilitate – chiar dacă ei nu sunt auziți în momentul de față și nu au fost ascultați de-a lungul ultimilor ani.