“Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România (OPSFPR) acuză Guvernul României că ignoră deliberat cifrele care arată adâncirea dezechilibrului dintre modurile de transport şi împinge transportul feroviar de marfă spre colaps şi şomaj în masă. În 2024, calea ferată a transportat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce pe şosea s-au transportat aproximativ 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, diferenţa a rămas uriaşă: aproximativ 30 de milioane de tone pe calea ferată, faţă de aproximativ 246 de milioane de tone pe şosea. Aceste cifre nu mai descriu doar un decalaj. Ele descriu eşecul unei politici publice. După ani de degradare, costuri în creştere, infrastructură slabă, întârzieri cronice şi pierdere de trafic, statul continuă să trateze un sector strategic al economiei ca pe o problemă care poate fi ignorată la nesfârşit”, se arată într-un comunicat al OPSFPR, remis vineri AGERPRES.
În opinia membrilor organizaţiei patronale, nu mai este vorba despre neatenţie sau întârziere, ci despre “inconştienţă administrativă”, iar nota de plată se vede deja în economie, în infrastructura rutieră, în declinul transportului feroviar de marfă şi în riscul real al unui şomaj în masă.
“În timp ce transportul rutier de marfă este sprijinit, transportul feroviar de marfă este lăsat să se afunde sub povara costurilor, a blocajelor operaţionale şi a lipsei de reacţie a autorităţilor. Statul nu mai asistă pasiv la degradarea sectorului. Statul o produce. Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze şi mai mult piaţa transporturilor. În loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează. În loc să refacă echilibrul, mută şi mai multă marfă de pe şină pe şosea. În loc să protejeze un sector esenţial pentru economie, îl împinge spre marginea prăpastiei. Această politică nu loveşte doar în companiile feroviare. Loveşte în întreaga economie. Mai multă marfă mutată pe şosea înseamnă mai mult trafic greu, mai multă uzură a infrastructurii rutiere, costuri publice mai mari, congestie mai mare şi o presiune tot mai puternică asupra unor coridoare deja sufocate. Valea Oltului, Valea Prahovei şi ruta spre Constanţa nu mai au nevoie de explicaţii suplimentare. Au nevoie de decizii care să scoată marfa de pe şosea şi să o readucă pe calea ferată. Guvernul face exact invers”, atrage atenţia OPSFPR.
Transportatorii feroviari de marfă susţin că o creştere cu numai 10% a volumului transportului feroviar de marfă, raportat la nivelul anului 2024, ar însemna aproximativ 4,3 milioane de tone suplimentare transportate pe calea ferată. În echivalent brut, aceasta înseamnă circa 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai ajunge pe drumurile României.
Chiar şi o creştere de doar 5% ar însemna peste 2 milioane de tone suplimentare pe şină şi peste 100.000 de curse de camion în minus pe şosele.
Astfel, orice efort minim, dar real, de susţinere a transportului feroviar ar produce efecte imediate şi vizibile: mai puţine camioane pe şosele, mai puţină uzură, mai puţină congestie, costuri externe mai mici şi o logistică mai eficientă pentru economie.
Conform sursei citate, transportul feroviar produce emisii de CO2 pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. Cu toate acestea, exact sectorul care ar trebui consolidat este împins spre slăbire.
“România nu doar că ignoră logica europeană. O contrazice frontal. Efectele sociale ale acestei politici sunt la fel de grave. În spatele cifrelor se află companii, investiţii, salariaţi, meserii şi lanţuri logistice întregi. Slăbirea accelerată a transportului feroviar de marfă pune în pericol aproximativ 100.000 de locuri de muncă susţinute direct şi indirect de sectorul feroviar la nivel naţional. Când loveşti în calea ferată, nu loveşti într-o statistică. Loveşti într-o infrastructură economică vitală”, avertizează societăţile care activează pe acest segment.
În plus, reducerea traficului feroviar înseamnă şi reducerea veniturilor generate pentru infrastructura feroviară, situaţie care afectează direct reţeaua, capacitatea de întreţinere şi sustenabilitatea financiară a sistemului.
Patronatul consideră că această politică ridică probleme serioase de distorsiune concurenţială între modurile de transport şi solicită Consiliului Concurenţei, inclusiv prin mecanismele instituţionale specifice din domeniul feroviar, să analizeze de urgenţă efectele reale ale acestor măsuri asupra concurenţei intermodale.
În aceste condiţii, OPSFPR atenţionează că va utiliza toate căile instituţionale şi legale disponibile, la nivel naţional şi european şi va sesiza instituţiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, sub aspectul compatibilităţii acestor măsuri cu normele privind ajutorul de stat, concurenţa şi funcţionarea echitabilă a pieţei interne.
Dacă autorităţile române refuză să corecteze dezechilibrul, problema va fi ridicată la nivel european, avertizează OPSFPR.
“În paralel, OPSFPR va continua consultările cu colegii din sectorul feroviar de stat şi va evalua oportunitatea unor forme de reacţie publică şi instituţională adecvate gravităţii situaţiei. Solicităm Guvernului României, Ministerului Finanţelor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi Consiliului Concurenţei să înceteze imediat această abordare profund dezechilibrată şi să trateze transportul feroviar de marfă ca pe ceea ce este: un sector strategic, nu o variabilă sacrificabilă. În lipsa unei corecţii rapide, costul acestei politici va fi suportat de întreaga economie: mai mult trafic greu, infrastructură rutieră mai degradată, costuri publice mai mari, competitivitate mai slabă şi un sector feroviar împins tot mai aproape de colaps. Cei care au fost avertizaţi şi au ales să nu intervină nu vor mai putea invoca necunoaşterea consecinţelor”, se mai arată în comunicat.
| Știri BVB