Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzMichael O'Flaherty, directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA)/ Sursa foto: fra.europa.eu
Pandemia de COVID-19 a “reanimat” discursurile antisemite şi a generat “noi mituri şi teorii ale conspiraţiei care incriminează evreii” pentru actuala criză sanitară, se arată într-un raport european dat publicităţii marţi, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Antisemitismul, în special pe internet, s-a accentuat în timpul pandemiei”, scrie Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), al cărei sediu este la Viena şi care se bazează pe statisticile oficiale şi pe elementele adunate de organizaţiile civile.
În Germania, reţeaua de asociaţii RIAS a dezvăluit astfel că, în primele luni ale pandemiei, 44% dintre incidentele antisemite înregistrate erau “asociate cu noul tip de coronavirus”.
La fel, în Republica Cehă, Federaţia comunităţilor evreieşti a constatat “o creştere a circulaţiei manifestaţiilor de ură online”, alimentate de sfera complotistă, care se opune vaccinurilor şi restricţiilor.
De o manieră mai generală, “lacunele la nivel de date continuă să mascheze realitatea”, puţine dintre ţările membre ale UE contabilizând “cu eficacitate” incidentele antisemite, deplânge FRA.
În unele ţări din UE, precum Ungaria şi Portugalia, nu există niciun fel de cifre oficiale în acest sens.
Este imposibil să faci “comparaţii pertinente”, potrivit raportului. De exemplu, Spania a contabilizat doar trei astfel de incidente anul trecut, comparativ cu 339 în Franţa, în timp ce în Germania au fost înregistrate 2.351 de asemenea incidente, “cel mai mare nivel din perioada 2010-2020”.
În numeroase ţări, “majoritatea zdrobitoare a incidentelor nu sunt semnalate, nici poliţiei, nici unei alte instituţii”, subliniază documentul.
“Antisemitismul este o problemă gravă, însă, fără date, nu ştim cât de gravă este ea”, comentează directorul agenţiei, Michael O’Flaherty, citat într-un comunicat, şi care îndeamnă ţările europene să-şi “intensifice eforturile” în vederea unei mai bune colectări de date. “Vom fi astfel capabili să luptăm mai bine împotriva urii şi prejudecăţilor”, insistă el.
Bruxellesul a prezentat în octombrie prima sa strategie de luptă împotriva antisemitismului, pentru a combate ura online, a întări protecţia sinagogilor şi a promova transmiterea istoriei Holocaustului.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine că România va avea bani pentru pensii şi salarii, însă…
Un număr de 42 de dosare de daună pentru locuinţele asigurate prin poliţa PAD au…
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, şi secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Marco…
Industria de asigurări înțelege pe deplin îngrijorările exprimate de autoritățile locale în contextul situațiilor de…
Franţa a fost "un pic singură" în bătălia comercială în faţa SUA, şi-a exprimat regretul…
Fostul premier Marcel Ciolacu ar putea candida la şefia Consiliului Judeţean Buzău. ''Sunt discuţii ca…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Am impresia că lipsesc unele date din analiză. Cred că în perioada respectivă au mai existat și alte evenimente care au inflamat relațiile dintre etnii. Unele lucruri vor rămâne suficient de bine ascunse, dar am putea să ne punem niște întrebări. Demiterea d-lui Octav Bjoza a determinat o repriză de antisemitism resimțită puternic de d-na Maia Morgenștern, însă în perioada respectivă exista o problemă cu masarea de trupe rusești la granița cu Ucraina. Nu cumva acel antisemitism a fost generat tocmai ca să acopere subiectul militar rusesc? Cei ce au contribuit direct și indirect la demiterea d-lui Bjoza nu cumva au făcut un serviciu Rusiei?