Parlamentul European votează transparență și reguli clare pentru publicitatea electorală (Opinie Europuls)

Articol semnat de echipa Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Săptămâna aceasta Parlamentul European va adopta, în mini-sesiunea plenară de la Bruxelles, poziția sa privind regulamentul pe transparență și publicitate politică, un regulament esențial în pregătirea alegerilor din 2024.

Scopul principal al regulamentului propus de Comisia Europeană este de a stabili obligații de transparență pentru furnizorii de publicitate politică și de a introduce reguli clare pentru platformele digitale privind utilizarea tehnicilor utilizate în publicitatea politică, în special atunci când sunt utilizate date cu caracter personal. Campaniile electorale și promovarea electorală au o putere de influență majoră asupra modului în care votează cetățenii. În contextul în care serviciile de promovare politică iau amploare, în special în mediul online, și pentru pregătirea alegerilor europarlamentare din 2024, instituțiile UE și-au propus să sporească protecția persoanelor fizice cu privire la utilizarea tehnicilor de vizare a unui public-țintă și a amplificării impactului unui material publicitar în acest domeniu.

Nu erau reguli și până acum?

Ba da, însă serviciile de publicitate politică din UE evoluează, înregistrând o creștere deosebită a serviciilor online, care sunt adesea furnizate transfrontalier. Tranziția digitală și schimbările tehnologice au permis o proliferare de noi metode de finanțare, pregătire, plasare, promovare, publicare și diseminare a publicității politice. Utilizarea preponderentă a noilor tehnologii și a rețelelor de socializare pentru a transmite mesajul electoral unui public cât mai larg implică noi provocări, legate de colectarea unui număr foarte mare de date personale, care conțin informații despre modul de viață și preferințele persoanelor vizate. Mai mult decât atât, reglementarea lacunară și neuniformă a publicității politice la nivelul statelor membre UE, împreună cu intensificarea diversificării mijloacelor de comunicare și pentru a proteja drepturile fundamentale ale oamenilor de acces la informație și un proces electoral democratic fac necesară abordarea acestui subiect la nivelul UE. Aceste evoluții, pe fondul reglementărilor naționale fragmentate și aplicate inegal, demonstrează în mod clar că normele pieței interne ar trebui adaptate astfel încât să se asigure un nivel adecvat de transparență pentru publicitatea politică, necesar pentru un proces electoral echitabil și deschis în toate statele membre.

Activitatea online a cetățenilor de pe rețelele de socializare și de pe motoarele de căutare generează o multitudine de date cu caracter personal, atât legate de identitatea persoanelor vizate, cât și date din care reiese starea lor emoțională și financiară. Toate aceste informații sunt folosite de prestatorii de servicii de publicitate politică pentru a determina profiluri de comportament. Prin specularea sensibilităților și vulnerabilităților cetățenilor, candidații la diferite alegeri electorale își pot adapta discursul politic și pot utiliza inclusiv tehnici de dezinformare pentru a încerca să convingă cât mai mulți oameni să îi voteze. În același timp, utilizarea noilor tehnologii permite astăzi ca mesajele politice să vizeze anumiți cetățeni / grupuri, iar impactul și circulația publicității politice să fie intensificate. Studiile au demonstrat că această dinamică revoluționară de promovare politică nu rămâne fără efecte asupra atitudinii cetățenilor, fiindu-le astfel afectate o serie de drepturi fundamentale.

Din acest motiv, Parlamentul European merge în linie cu propunerea Comisiei, dar clarifică în poziția sa câteva aspecte și se poziționează mai specific pe următoarele elemente: dorește ca obligațiile de due diligence care sunt aplicabile prestatorilor de servicii de publicitate politică să fie aplicate și sponsorilor și consideră că obligațiile actorilor implicați în proces nu sunt suficiente și trebuie augmentate. De asemenea, noile norme trebuie să respecte ansamblul drepturilor fundamentale și să nu afecteze negativ legislația națională electorală, iar propunerea Comisiei nu este suficientă fără definirea unor criterii clare pentru identificarea reclamei politice și dezvoltarea unei legislații europene și naționale secundare pentru asigurarea eficacității aplicării acestor criterii. Nu în ultimul rând, Parlamentul UE consideră că în vederea supravegherii și implementării efective a normelor de transparență în domeniul publicității politice, este necesară desemnarea unei autorități competente la nivel național, crearea unei rețele europene de puncte de contact naționale pentru a permite cooperarea între statele membre UE și elaborarea de coduri de conduită. Totodată, Parlamentul UE acordă o deosebită atenție modului în care califici un mesaj drept publicitate politică și posibilității persoanei de a-și exercita drepturile cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în linie cu prevederile GDPR.

Însă mediul privat și societatea civilă avertizează că aceste aspecte trebuie clarificate mult mai în detaliu pentru a nu ajunge în situația ca, din prea mult zel de legiferare, să nu se facă anumite distincții și să ajungem să restricționăm libertatea de exprimare și să calificăm mesajele activiștilor și organizațiilor non-guvernamentale ca fiind politice.

Una dintre specificitățile publicității politice constă în faptul că o serie de drepturi sunt simultan în competiție în acest proces, precum dreptul de a lua o decizie în cunoștință de cauză, de a fi informat și de a informa, de a-și exprima dreptul la vot, protecția datelor cu caracter personal etc.

Din acest motiv, părerile mediului privat și companiilor care oferă astfel de servicii sunt împărțite. Cum te poți asigura că reglementarea unor reguli de transparență mai stricte nu afectează libertatea de exprimare?

Dacă parcurgem propunerea Comisiei, regulamentul face din dreptul de a fi informat în mod obiectiv și din surse multiple un motiv imperativ de interes public, care prevalează dreptului la liberă exprimare a actorilor politici. Conform propunerii, acest obiectiv nu poate fi atins decât prin impunerea unui nivel înalt de transparență a sistemului din spatele serviciilor de promovare politică. Creșterea transparenței în acest domeniu ar permite un mai bun control al dezinformării publicului larg și al publicității politice abuzive.

Ce ar presupune un nivel înalt de transparență în domeniul publicității politice?

Potrivit regulamentului, fiecare serviciu de publicitate politică trebuie identificat prin declararea acestuia ca fiind material publicitar politic. Declarația se face de către sponsori și de furnizorii de servicii de publicitate care acționează în numele sponsorilor. De asemenea, sunt prevăzute și elemente care să garanteze o campanie electorală democratică: identitatea sponsorului și eventual a entității care îl controlează, o notificare care să permită înțelegerea contextului mai larg al materialului publicitar politic și al obiectivelor sale sau modul în care poate fi accesată cu ușurință această informație, precum și marcare și etichetare eficientă a materialelor publicitare politice.

Mai mult decât atât, propunerea de Regulament prevede că informațiile cu privire la publicitatea politică trebuie să fie clare și lipsite de orice ambiguitate. În plus, obligativitatea păstrării timp de cinci ani a datelor ce privesc materialul publicitar politic sau campania de publicitate politică respectivă, precum serviciile furnizate, sumele facturate, date despre sponsor, va permite un control a posteriori a respectării regulilor în timpul campaniilor electorale. Un alt mecanism de control dă posibilitatea oricărei persoane să notifice editorilor, în mod gratuit, faptul că un anumit material publicitar politic pe care l-au publicat editorii este potențial ilegal. Nu în ultimul rând, există dispoziții privind transmiterea de informații autorităților competente și entități interesate, precum societatea civilă, jurnaliști acreditați, observatori electorali, permițând astfel o verificare în timp util a respectării normelor în vigoare cu privire la publicitatea politică. Mai mult, Regulamentul cuprinde nevoia desemnării autorităților competente în domeniul electoral ca fiind punctul principal de contact pentru verificări, Parlamentul European propunând să se lucreze într-o rețea ca parte integrată a European Cooperation Network on Elections. Aceasta a fost construită pentru a proteja alegerile europarlamentare din 2019 de orice eventuală fraudă, iar statele membre lucrează în grupuri de lucru, diseminând informații și potențiale alerte.

Obligațiile extinse de transparență prevăzute de regulament vor contribui, de asemenea, la imposibilitatea introducerii de mesaje opuse și polarizante către anumite părți ale electoratului, deoarece așa-zișii „watchdogs”, societatea civilă, jurnaliștii și alte părți ale electoratului vor putea efectua controlul lor. Parlamentul European a luat act de faptul că munca societății civile nu ar trebui subminată cu această propunere și a stipulat faptul că anual Comisia ar trebui să facă o recenzie cu input din partea unei părți semnificative din societatea civilă. Orice propunere abuzivă la adresa societății civile va fi respinsă în cadrul acestei recenzii. Comisia este obligată să trimită la fiecare 3 ani un raport cu impact acestui regulament asupra părților vizate.

Societatea civilă sprijină creșterea transparenței în acest domeniu, dar avertizează asupra riscurilor

Societatea civilă și mediul privat susțin că prin această reglementare spațiul de dezbatere publică riscă să fie restrâns din cauza faptului că exprimarea ideilor politice va putea fi calificată drept promovare politică și astfel să atragă o serie de obligații disproporționate. Este important de menționat faptul că atunci când se dorește realizarea ads-urilor pe anumite platforme de social media, putem observa că domeniile de „politici”, „analize politice”, reprezentanți ai instituțiilor sunt deja văzute ca publicitate politică de anumite platforme și astfel, de multe ori sunt respinse. O soluție ar fi ca intervențiile să fie prioritizate pentru conținutul plătit, iar pentru mesajele neplătite cu potențial caracter politic ar trebui o analiză mai aprofundată înainte de a cenzura mesajul.

În plus, faptul că elaborarea detaliilor regimului de sancțiuni va fi lăsat la latitudinea statelor membre UE ar putea fi de natură să descurajeze politicienii să folosească serviciile de promovare politică, diminuând oportunitățile dezbatere democratică. Mai mult, regulamentul stipulează că legislația ar trebui conturată doar prin transmiterea publică a informațiilor și adnotarea acestora prin transparență decizională de către toți actorii interesați.

În altă ordine de idei, furnizorii de servicii de publicitate politică vor avea tendința, cel puțin într-o primă etapă, să înlăture conținut politic care nu se încadrează la servicii de publicitate politică, dar în legătură cu care au suspiciuni. Posibilitatea pentru orice persoană să notifice o potențială reclamă politică ilegală ar putea duce la un abuz, în special din partea opozanților. Toate aceste situații ar putea afecta negativ partidele politice și competiția dintre acestea. Aici atenție sporită trebuie acordată alinierii cu prevederile Actului pentru Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA), în care autoritățile competente definite să fie cele care să decidă înlăturarea conținutului politic.

Pe de altă parte, faptul că cetățenii vor beneficia de un standard înalt de protecție în mediul online atunci când sunt vizați cu publicitate politică, prin etichetarea acestor mesaje ca fiind promovare politică, le va permite să își facă o opinie mai clară despre proiectul și mesajul electoral și despre susținătorii partidului politic respectiv. Astfel, vor crește șansele ca aceștia să ia o decizie informată, în linie cu valorile personale, în momentul în care își vor exprima opțiunea electorală. De asemenea, mecanismele de control vor asigura o punere în aplicare efectivă a acestor noi reglementări.

Concluzii

Având în vedere importanța drepturilor fundamentale care se află în competiție în același timp, respectiv pe de-o parte protecția cetățenilor împotriva dezinformării și protecția datelor lor cu caracter personal, pe de altă parte libertatea de exprimare în spațiul civic al partidelor politice, propunerea de regulament este una controversată. Prin urmare, rămâne de văzut ce cale se va găsi pentru a permite un echilibru între diferitele interese aflate în conflict și în același timp protejarea spațiului de dezbatere publică.

În fapt, un standard înalt al transparenței în domeniul publicității politice urmărește să permită cetățenilor să recunoască mai ușor o reclamă politică, să știe de ce o văd și cine a plătit pentru ea. Miza este găsirea unui echilibru între combaterea tuturor formelor de dezinformare și manipulare, similare celor din scandalul Cambridge Analytica, garantând în același timp libertatea dezbaterilor publice.