Obervăm o tendință de a accesa tot mai mult noile soluții de restructurare, care par a fi relevante în anumite momente pentru companii, a spus Paul Dieter CÎRLĂNARU, CEO CITR, la Dezbaterea RESTRUCTURAREA – MĂSURĂ DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI, organizată de Financial Intelligence.
Potrivit domniei sale, important este focusul pe proceduri timpurii, ceea ce înseamnă că pacientul ajunge mai devreme într-o fază de tratament: “Cred că acesta este un lucru bun, pentru că, la sfârșitul zilei, posibilitatea de a redresa sau de a găsi o soluție scade cu cât mergem în avans în aceste procese. Atunci când vorbim despre insolvență, vorbim de o zonă conflictuală nu doar în ceea ce privește relația dintre debitor și creditor, ci poate chiar între creditori în sine. Pentru că atunci când marja de opțiuni se îngustează, chiar și modalitatea în care gestionezi relația între creditori, care au poate ranguri de prioritate diferite sau capacități individuale de a recupera sume disproporționate, ajungem într-o zonă de conflict în care e greu să găsim o soluție consensuală.
Aș vedea mai degrabă procedurile din perspectiva etapei în care se află acea companie și cât de acut trebuie să intervenim.”
Pe de altă parte, este foarte relevant să ne uităm la scop, a mai spus Paul CÎRLĂNARU: “În esență, ne punem întrebarea care e situația companiei, de ce a ajuns în dificultate și ce se poate face concret pentru a remedia acest lucru, iar măsurile de restructurare a companiilor în sine sunt încadrate de aceste proceduri, nu sunt garantate de ele. În foarte multe cazuri, vedem strict o concentrare în ceea ce privește restructurarea financiară, efectiv modul în care datoria poate și trebuie să fie plătită, și o încercare de a garanta niște drepturi echitabile între creditori.
Asta este ce oferă cadrul procedural, însă esența discuției și anume cum aduci o companie din zona neperformantă în zona performantă ține de un skillset diferit și mult mai evoluat pe care trebuie să îl căutăm cu toții, dacă vrem să răspundem la această nevoie”.
Domnia sa a amintit că, în decembrie 2023, BNR a publicat un raport în care vorbea despre faptul că un sfert din economia activă a României se află în această zonă de zombificare:
„Asta, de fapt, înseamnă că, după ani de măsuri de sprijin și de conservare a mediului de afaceri, pe bună dreptate în perioada pandemică, avem acum un mediu de afaceri, și nu e doar al nostru, în care sunt companii cu o lipsă acută de performanță care au rămas în circuitul economic.
Principala provocare este că metoda de ieri nu va funcționa mâine sau nu va funcționa astăzi, pentru că simpla restructurare a datoriei și așezarea acesteia pe un alt cadru nu poate soluționa problema de bază: anume că avem o lipsă esențială de performanță a acestor campanii.
În al doilea rând, efectele existenței acestui segment din economie sunt multiple. Aceste companii numai pot fi finanțate, pentru că dacă nu au cifre pozitive și o perspectivă de a avea capacitatea să returneze acel credit, nu vor obține finanțare. Pe de altă parte, ele denaturează mediul concurențial. Dacă nu au reușit, de exemplu, să transpună creșterea costurilor și creșterea prețurilor din materii prime în prețul lor final, atunci, denaturează și acolo mediul concurențial.
Nu în ultimul rând, noi trebuie să ne uităm în România și în țările din estul Europei la o creștere mare. Adică, chiar dacă noi ne bucurăm astăzi că avem o creștere economică un pic mai mare decât țările din Vestul Europei, cred că standardul e diferit și focusul ar trebui să fie pe a încuraja acele companii care au un avantaj competitiv mai mare și care generează o plus valoare mai mare.”
Din acest punct de vedere, Paul CÎRLĂNARU spune că ar pune mai mult accent pe ce înseamnă revenirea la performanță, respectiv cum pot părțile implicate într-un proces de redresare să contribuie activ și care sunt instrumentele necesare din perspectiva redresării operaționale: “Altfel, relevanța procedurii, din punct de vedere al rezultatului, va continua să scadă, va fi un necesar, atunci când nu mai există altă soluție, și va rămâne un mecanism de curățare din economie a acelor companii care nu mai pot funcționa, în niciun caz nu va fi o contribuție către redresare.”
Referitor la evoluția mediului de afaceri în contextul creșterii de taxe, Paul CÎRLĂNARU a spus: „Este greu să previzionezi ce urmează, pentru că efectele creșterilor de taxe se văd cu o întârziere de circa un an.
Nu cred că vor avea un impact major. În schimb, vom vedea, în perioada următoare, că acele companii al căror model de business nu a reușit să ducă creșterile de cheltuieli de orice natură, inclusiv cele salariale, în prețul final și nu a reușit să păstreze o marjă pozitivă, mai devreme sau mai târziu, acele companii vor avea de suferit. Acumulează datorii an de an cu acest tip de abordare și mai degrabă de acolo vom vedea probleme. Ele cresc la un singur metric: nivelul datoriei.
În studiul pe care noi la CITR l-am realizat anul trecut, am văzut că erau aproximativ 7.000 de companii de impact, cu active peste 1 milion de euro, în insolvență iminentă. Companiile de impact generează peste 80% din cifra de afaceri la nivel național, deci reprezintă economia relevantă.
Atâta timp cât cheltuielile lor nu pot fi transpuse competitiv în rezultatul companiei, aceste companii vor acumula datorii și aceste datorii se acumulează și în zona de finanțatori.
Mai este și a treia dimensiune, respectiv creditul furnizor. Expunerile pe care companiile le au unele față de celelalte, unde tocmai pentru că avem anumiți actori în economie care se finanțează mai ușor, ei își permit să-i „crediteze”, la rândul lor, pe clienții pe care îi au, astfel încât cresc volumele de datorie și crește fragilitatea sistemului ca întreg.
Oricât ne-am plânge despre ultimii ani, trebuie să recunoaștem că acum suntem într-o zonă relativ stabilă. Măsurile pe care le luăm și gândirea pe care o avem pentru etapa următoare ar trebui să fie să mai corectăm din aceste măsuri protecționiste, până când va fi nevoie să le folosim din nou.”
| Știri BVB