Intrarea într-un secol al Asiei nu înseamnă minimalizarea rolului Occidentului
Se estimează că peste 50% din PIB-ul global va veni din Asia până în 2040, ceea ce face din aceasta o regiune importantă pentru investiții
Peste 20 de ambasadori şi reprezentanţi diplomatici au participat săptămâna trecută, la Bucureşti, la lansarea proiectului „Secolul Asiei”.
Evenimentul s-a bucurat de participarea a 12 ambasadori (Pakistan, Iran, Maroc, Kuweit, Iordania, Bosnia și Herţegovina, Armenia, Malaiezia, Thailanda, Indonezia, Egipt, Liban) şi reprezentanţi de la alte ambasade (China, Palestina, Coreea de Sud, EAU, Turcia, Siria, Irak, Kazahstan și Turkmenistan, Arabia Saudită), diplomaţi, cadre universitare, cercetători și mass-media.
Proiectul internaţional „Secolul Asiei” (Launch of the “Asia’s Century” Project) își propune să faciliteze comunicarea și cooperarea dintre statele din Occident, în mod special UE, și cele din Orient, pentru a contribui la reducerea tensiunilor, depășirea barierelor generate de criza pandemică și de cea legată de Ucraina, dar şi să stimuleze interesul față de Asia al oficialităților și oamenilor de afaceri pentru a se reîntoarce la zonele tradiționale de mare importanță – China, India, Japonia, Coreea de Sud, Australia și ASEAN. Pe de altă parte, își propune conștientizarea opiniei publice, în special a noii generații, asupra importanței Asiei, unde au loc dezvoltări relevante, cu impact pe plan mondial.
Proiectul este inițiat de MEPEI (Institutul Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu) și EuroDefense România. Parteneri sunt IFIMES Ljubljana (Institutul Internațional pentru Orientul Mijlociu și Studii Balcanice), ICI (Institutul Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Informatică), AIES Viena (Institutul Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate).
Dacă secolul al XX-lea a fost considerat în principal secolul Americii, există din ce în ce mai multe argumente pentru ca secolul al XXI-lea să fie considerat secolul Asiei. „Occidentul a fost în fruntea istoriei mondiale de aproape 200 de ani. Acum trebuie să învețe să împărtășească, chiar să abandoneze acea poziție și să se adapteze la o lume pe care nu o mai poate domina”, potrivit lui Kishore MAHBUBANI, fost președinte al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
În circumstanțele actuale de creștere a interdependențelor globale, este nevoie ca UE să lucreze pentru o înțelegere profundă a Asiei. În același timp, este recomandat ca Asia să dezvolte o mai bună înțelegere a UE și complexitatea acesteia, diversitatea statelor membre și potențialul cooperării.
„Nici Europa și nici Asia nu au nicio alternativă. Diferența este că Europa știe bine că nu există nicio alternativă – și, prin urmare, este multilaterală. Asia crede că are o alternativă – și, prin urmare, este
izbitor de bilaterală, în timp ce trăieşte cu încăpățânare învăluită în egoisme economice. Nu este de mirare că Europa poate/va putea să-și gestioneze declinul, în timp ce Asia (încă) nu își poate valorifica
succesele”, a spus, la lansarea proiectului, profesorul Anis BAJREKTAREVIC, Șef Departament pentru Studii Strategice privind Asia de Sud-Est, Institutul Internațional pentru Orientul Mijlociu și Studii Balcanice IFIMES.
Potrivit lui Anis BAJREKTAREVIC, structurile de securitate predominante în Asia sunt bilaterale și în mare parte asimetrice, în timp ce Europa se bucură de configurații multilaterale, echilibrate și simetrice. În opinia lui, indiferent de creșterea economică impresionantă, secolul Asiei trebuie să aibă o instituţie pan-asiatică.
Viorel ISTICIOAIA-BUDURA, diplomat de carieră, fost ambasador al
României în China, Mongolia, Republica Coreea, fost șef al Departamentului Asia-Pacific al Serviciului European de Acțiune Externă și ambasador al UE în Japonia, a declarat: „Încă o dată în istoria omenirii, pare inevitabil ca două regiuni majore ale planetei, Occidentul și Orientul, să intre într-o nouă fază de interacțiune. Potenţial, în căutarea unui nou echilibru, ajustări reciproce și idei reîmprospătate pentru parteneriat. Nu în polarizare, simplificând, uneori, dramatica și debilitanta logică a trecutului, dar într-un spirit care poate ajuta să exploreze o posibilă convergență și o cooperare reciproc avantajoasă. Vorbind despre un posibil Secolul asiatic nu înseamnă aruncarea altor regiuni în umbră sau lăsarea Occidentului să alunece într-o eclipsă. Dimpotrivă, poate însemna că a juca, cu ideile și cu înțelegerea noastră, noul joc de lumini și umbre, ne putem păstra speranțele mereu strălucitoare! Cu industrializarea de mare viteză şi cu urbanizarea, prin creșterea ratelor de consum și dinamica generația Millenials, Asia arată provocatoare. Este tentant să verifici câte dintre aceste ingrediente se pot coagula într-un posibil secol asiatic, câte pot da o aromă mai puternică spre viitorul nostru? Privind din București la relațiile noastre cu Asia, ca majoritatea verişorilor noştri europenii, vedem o etapă de tapiserie bogată în pete colorate, fire culturale și istorice strâns împletite împreună”.
Werner Fasslabend, Președinte, Institutul Austriac pentru Politică Europeană și de Securitate (AIES), Președinte EuroDefense Austria și fost ministru al Apărării al Austriei (1990-2000), a fost de acord că secolul XXI poate fi considerat „secolul asiatic”, în condiţiile în care China şi India vor schimba lumea, având în vedere inovaţiile tehnologice şi pieţele uriaşe asiatice. “Europa trebuie să fie capabilă să ia parte la această dezvoltare uriașă asiatică”, a mai spus Werner Fasslabend.
Adrian Severin, fost ministru român de externe și fost parlamentar european, a spus că este în interesul nostru să privim şi să colaborăm cu Asia.
- Intrarea într-un secol al Asiei nu înseamnă minimalizarea rolului Occidentului
Proiectul „Secolul Asiei” este o invitație la reflecție, fără prejudecăți și stereotipii, asupra relațiilor dintre Occident și Orient, care vor continua să treacă prin transformări intense, de ajustare, de reechilibrare, și nu într-o logică simplificatoare cum a fost cea a Războiului Rece, de polarizare, de rupere în două tabere, ci dimpotrivă printr-o mai atentă și mai înțeleaptă explorare a convergențelor posibile. Ambele regiuni ale lumii au nevoie să conlucreze, au nevoie de resursele și energiile fiecăreia. Intrarea într-un secol al Asiei nu înseamnă minimalizarea rolului Occidentului, ci invită la reconsiderarea lui, la înțelegerea evoluțiilor în curs de o manieră care să permită construirea unui nou tip de echilibru între Vest și Est, un nou tip de relații trans-continentale.
Asia – 40% din PIB-ul mondial, se anticipează că în 15 ani ponderea regiunii va depăși jumătate din PIB-ul mondial și 40% din consumul global
Asia se plasează treptat pe un loc major în ansamblul global reprezentând 60% din populația lumii, 40% din PIB-ul mondial, se anticipează că în 15 ani ponderea regiunii va depăși jumătate din PIB-ul mondial și 40% din consumul global.
Elementele pe care le vedem în dezvoltarea Asiei sunt: evoluția Chinei în calitate de actor economic în plină ascensiune, Japonia și India sunt recunoscute regional și global, iar state precum Australia, Indonezia, Republica Coreea, toate membre ale G20, sunt tot mai vizibile în plan politic și economic. ASEAN este o platformă regională pentru un multilateralism care promovează cooperarea regională prin modelul său incluziv și foarte bine articulat.
Statele din estul Asiei și ASEAN devin din ce în ce mai active în regiunea Golfului Persic, nu doar pe frontul economic, ci și pe plan politic și în afacerile de securitate – fenomen numit „asianizarea Asiei”.
Petrolul este esențial pentru comerțul dintre Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și Asia, dar și diversificarea economică creează oportunități pentru investițiile asiatice în sectoare emergente, cum ar fi energiile regenerabile, infrastructura și economia digitală. Interesul pentru Asia este în primul rând economic. Asia este principala lor piață de export și o sursă importantă de capital și expertiză pentru strategiile de diversificare economică. China, India, Japonia și Coreea de Sud sunt printre principalii parteneri comerciali ai tuturor statelor CCG. Se estimează că peste 50% din PIB-ul global va veni din Asia până în 2040, ceea ce face din aceasta o regiune importantă pentru investiții.
Planurile pentru crearea de infrastructuri critice cu scopul de a promova conectivitatea între Asia și Europa, având ca intermediar Orientul Mijlociu, sunt importante pentru implementarea proiectului global al Chinei – Inițiativa Belt & Road. Puterea economică a Chinei a facilitat crearea unei vaste rețele economice în Asia, care poate fi extinsă prin diverse sinergii la nivelul întregului Orient Mijlociu, pentru a fi implementată în final în Europa, respectiv Europa Centrală și de Est.
O provocare majoră o constituie relația SUA-China. Contextul rămâne marcat de dominația economică și comercială a Chinei, iar SUA își mențin dominația militară și de securitate. Brexit-ul, pandemia, invazia rusă asupra Ucrainei și alte probleme actuale îngreunează concentrarea UE asupra tuturor priorităților, inclusiv asupra agendei trans-continentale de relații cu alte regiuni. Summitul UE-Africa arată că sunt eforturi în aceste direcții, iar Summitul virtual UE-China programat pentru 1 aprilie este văzut pe scară largă ca un efort diplomatic cu mize mari de calmare a tensiunilor comerciale și geopolitice care au crescut recent între cei doi actori.
- Obiectivele proiectului
Acest proiect își propune să contribuie la reducerea tensiunilor dintre diferite țări UE și țări din Asia și pentru a facilita comunicarea și cooperarea între acestea. De asemenea, proiectul vizează depășirea barierelor generate de actuala pandemie și de criza Rusia-Ucraina, precum și să contribuie la reluarea contactelor directe interinstituționale și umane.
- Activitati preconizate
- Identificarea subiectelor de interes comun, în special în domenii precum relaţii internationale, securitate, cibernetică, infrastructuri critice, schimbări climatice etc.;
• Dezvoltarea de articole mass-media, studii și cărți despre diversitatea țărilor din UE și Asia;
• Platforme de schimb de informații, pentru a facilita eforturile comune de cercetare, internaționale, propuneri de proiecte bilaterale și multilaterale și stabilirea de contacte pentru beneficia reciproce;
• Inițierea de proiecte internaționale, consolidarea relațiilor dintre think-tank-uri, institute de cercetare, medii academice și mass-media din UE și Asia;
• Construirea de rețele durabile în UE și Asia.
| Știri BVB