de Dan Pălăngean
Pentru 2026, deficitul bugetar a fost stabilit la 6,24% din PIB estimat pe anul în curs, respectiv 127,7 miliarde lei, potrivit proiectului de buget pus în transparență decizională de Ministerul Finanțelor. Anul trecut, minusul din execuția finanțelor publice a fost de 7,64% din PIB, respectiv 146 miliarde lei.
Prin urmare, în contextul scăderii cu 18,3 miliarde lei a deficitului exprimat în termeni nominali și pe fondul unei inflații relativ ridicate, deficitul ar urma să scadă cu 1,4 puncte procentuale (7,64% – 6,24%). Însă, această evoluție nu este doar rezultatul măsurilor interne luate de ajustare a fiscalității, cu consecințele binecunoscute pentru nivelul de trai.
Dacă ne uităm la finalul detalierii veniturilor incluse în bugetul general consolidat, se poate vedea că sumele primite de la UE apar majorate de la 75.921 milioane lei la 98.752 milioane lei, ceea ce ar urma să crească ponderea acestora în veniturile statului român de la 11,5% până la 13,4%. În termeni de procentaj de PIB, asta înseamnă de la 3,97% PIB pe 2025, la 4,83% PIB pe 2026. Un bonus european de 0,86 pp.
Dacă punem cap la cap aceste informații oficiale, rezultă că ajustarea de 1,4% din PIB pe traiectoria de aducere a deficitului spre încadrarea în limita de -3% este bazată, în principal, pe încasarea unor fonduri europene sporite semnificativ. 0,86 pp spor UE din 1,40 pp ajustare bugetară autohtonă înseamnă 61,4% sau peste trei cincimi.
Ceea ce înseamnă ne ajustăm greu, încet și cam puțin. Mai degrabă suntem ajutați din banii contribuabililor europeni pe motive conjuncturale, care țin de geopolitică, și nu sunt sustenabile pe termen lung. Este o sursă temporară (sperăm să se păstreze la acest nivel, măcar pe termen mediu), ce maschează problemele structurale grave din arhitectura finanțelor publice.
Refacem calculele anterioare pentru 2025, ca să vă convingeți ? Păi, de la 42,7 miliarde lei sau 7,5% din veniturile bugetare pe 2024, banii europeni au urcat anul trecut la circa 76 miliarde lei sau 11,5% din veniturile bugetare. Diferența în plus a reprezentat 1,75% din PIB la o scădere a deficitului de 1,03% din PIB (de la 8,67% PIB la 7,64% PIB).
În traducere, 170% din micșorarea deficitului ca pondere în PIB față de cel pe 2024 a venit din creșterea absorbției banilor europeni oferiți cu generozitate pentru a susține în regim de avarie o țară nu tocmai bine gestionată. A cărei creștere spectaculoasă a PIB/locuitor s-a făcut „pe repede înainte”, cu prețul sacrificării echilibrelor macroeconomice.
Mai devreme sau mai târziu, va trebui să conștientizăm că trăim pe datorie iar datoria se plătește cu vârf și îndesat. De la 2,1% din PIB în 2024 la 2,6% din PIB în 2025, am ajuns (așa cum anticipam) la limita pragului de 3% din PIB în 2026 doar pentru plata dobânzilor. 60,8 miliarde lei din proiectul de buget înseamnă 2,97% din PIB-ul pe 2026 (2.045,2 miliarde lei).
| Știri BVB