“Piaţa de capital a transmis însă semnale pozitive, consolidându-şi rolul de reper pentru investitori şi de canal de finanţare a economiei. Datele primului semestru arată o evoluţie solidă: indicele BET a crescut cu 12,05% faţă de finalul anului 2024, reflectând încrederea în companiile listate; capitalizarea bursieră a urcat la 396,15 miliarde de lei, cu 13,1% peste nivelul de la sfârşitul anului trecut; valoarea tranzacţiilor pe piaţa reglementată şi pe SMT a atins 20,31 miliarde de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de primul semestru din 2024; titlurile de stat au atras peste 6,22 miliarde de lei, confirmând interesul ridicat pentru instrumentele cu venit fix. Industria fondurilor de investiţii a continuat să se extindă, activele organismelor de plasament colectiv ajungând la 47,8 miliarde lei (+7,9% faţă de sfârşitul anului 2024), iar activele societăţilor de investiţii listate la 16,6 miliarde lei”, a scris Alexandru Petrescu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, în ansamblu, piaţa de capital din România a reuşit să îşi menţină dinamica pozitivă în ciuda presiunilor externe şi a vulnerabilităţilor interne, consolidându-se ca pilon de stabilitate şi de oportunitate investiţională.
Conform preşedintelui ASF, prima jumătate a anului 2025 a adus noi provocări pentru economia mondială. Intensificarea tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu, şi extinderea tarifelor comerciale impuse de Statele Unite au accelerat tendinţele protecţioniste şi au amplificat volatilitatea pe pieţele internaţionale.
“În acest climat fragil, Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere globală de 3% pentru 2025 şi 3,1% pentru 2026, cifre uşor peste proiecţiile anterioare, dar insuficiente pentru a contrabalansa riscurile în creştere. Europa a intrat în acest context cu un mix de rezilienţă şi vulnerabilitate. Susţinută de cererea internă şi de o piaţă a muncii robustă, economia UE a continuat să crească moderat, însă tensiunile comerciale au afectat exporturile, iar datoria publică ridicată limitează spaţiul de manevră fiscal. Inflaţia s-a temperat, apropiindu-se de ţinta Băncii Centrale Europene, dar diferenţele dintre politica monetară europeană şi cea americană pun presiune pe pieţele financiare. În acest context, România a reuşit să se poziţioneze peste media europeană din perspectiva creşterii economice. PIB-ul a avansat cu 1,2% în trimestrul II şi cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, semnalând un ritm mai solid decât în zona euro. Totuşi, dezechilibrele macroeconomice, inflaţia persistentă şi deficitele gemene ridicate rămân o provocare de fond”, a arătat Alexandru Petrescu.
| Știri BVB