Joi este inaugurat unul dintre cele mai mari proiecte finanţate prin politica de coeziune, podul de la Brăila din România, a informat într-un comunicat Comisia Europeană.
Podul va lega porturile de la Marea Neagră şi Delta Dunării de restul ţării şi de reţeaua transeuropeană de transport, mai amplă. Contribuţia UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
Acest pod suspendat, lung de 2 km şi situat la 38 de metri deasupra apei, având patru benzi, este cel mai mare din România şi cel mai mare pod peste Dunăre, ocupând, în general, locul trei în topul celor mai mari poduri suspendate din UE.
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor şi va înlocui o cursă cu un feribot lent şi nefiabil, care este adesea întreruptă din cauza condiţiilor din timpul iernii şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile.
Este de aşteptat ca, prin deschiderea acestui pod, durata deplasării să se reducă cu aproximativ 50 de minute şi să fie deservite zilnic aproximativ 11.400 de vehicule fizice. Se vor produce astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forţei de muncă, turism şi schimburile comerciale şi se vor consolida legăturile regiunii cu restul ţării. De asemenea, vor fi stimulate mobilitatea şi dezvoltarea economică prin călătorii mai rapide şi mai sigure, un acces mai uşor al comunităţilor locale la îngrijirile de sănătate, precum şi la serviciile publice şi comerciale din întreaga regiune de sud-est a României.
Proiectul va contribui totodată la construirea a 23,4 km de infrastructură de transport precum drumuri, poduri, joncţiuni, treceri la nivel şi pasaje superioare care vor răspunde nevoilor populaţiei din regiunile Moldova şi Dobrogea.
Podul este o minune a tehnologiei prin turnurile şi sistemul său de ancorare. Cablurile principale totalizează aproximativ 81.000 km – o lungime comparabilă cu dublul circumferinţei Pământului – şi au o durată de viaţă garantată de 120 de ani. Blocurile de ancorare, cu diametrul de 47 m, sunt îngropate la o adâncime de 31 m, acestea fiind cifre pe care le ating foarte puţine structuri de poduri din lume.
Podul şi unele părţi ale drumurilor de acces sunt funcţionale de joi, în vreme ce construcţia restului de drumuri de acces se preconizează că va fi terminată până la finalul anului 2023.
În 2019, Comisia a aprobat finanţarea din partea UE pentru podul din România în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat alternativele posibile de a conecta cele două părţi ale ţării, asigurând o traversare viabilă a Dunării.
Conservarea patrimoniului natural al României a reprezentat un criteriu esenţial în toate fazele de pregătire a proiectului.
Podul face parte din pachetul mai amplu de investiţii în reţeaua de transporturi din România, finanţate prin politica de coeziune, scopul fiind de a se promova un sistem de transport multimodal, de a se adăuga verigile lipsă şi de a se îmbunătăţi siguranţa şi conectivitatea transfrontalieră.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanţare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE, o parte substanţială din această finanţare (5,6 miliarde de euro) fiind dedicată ameliorării reţelei de infrastructuri în sectorul transporturilor şi al energiei. În perioada de programare în curs, 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, inclusiv 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, feroviar şi pe apă.
| Știri BVB