Potențialul de dezvoltare pentru relațiile economice China – România pe termen mediu este foarte ridicat, având în vedere nivelul redus din prezent

Opinie Andrei Rădulescu / Corespondență de la Beijing

Fluxurile comerciale cu bunuri între China și România (a doua economie din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal de aproximativ 325 miliarde EUR în 2023) au înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 11,4% între 1991 și 2023, până la 7,6 miliarde EUR, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Se evidențiază creșterea exporturilor de bunuri ale Chinei pe piața românească cu o dinamică medie anuală de 13,2% între 1991 și 2023, la 6,8 miliarde EUR. Totuși, anul trecut, față de anul precedent, exporturile de bunuri ale Chinei în România s-au diminuat cu 8,4%.

Exporturile de bunuri ale României în China au urcat cu un ritm mediu anual de 6,5% între 1991 și 2023, la 0,9 miliarde EUR. În 2023 exporturile de bunuri ale României pe piața Chinei s-au redus cu o rată anuală de 20,9%, conform datelor INS, aspect evidențiat în graficul de mai jos.

Prin urmare, deficitul comercial cu bunuri înregistrat de România în relațiile cu China s-a intensificat cu o dinamică medie anuală de 21,4% între 1991 și 2023, la 5,9 miliarde EUR.

Potențialul de dezvoltare pentru relațiile economice China – România pe termen mediu este foarte ridicat, având în vedere nivelul redus din prezent și transformările din economia mondială.

În acest context, atrag atenția cu privire la perspectivele de colaborare în sectoarele în care China este lider pe plan mondial (inclusiv economie digitală, cu o pondere de peste 40% în PIB) și domeniile în care România se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului comercial (produse agro-alimentare și produse chimice).

Această perspectivă este susținută și de faptul că România este singura țară din Europa de Sud Est inclusă în indicele de încredere pe Investiții Străine Directe din 2024 (pe locul 17, cea mai atractivă economie emergentă pentru investiții străine directe).

România are nevoie de investiții importante în industria agro-alimentară și în industria chimică, domenii în care China a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimele decenii.

• Vocea economiilor emergente și în dezvoltare în economia mondială se menține pe tendința de creștere

Economia mondială traversează în prezent perioada Marilor Transformări, caracterizată prin tranziția spre noi modele de creștere și dezvoltare, în contextul implementării roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale.

Pe de o parte, progresul tehnologic transformă globalizarea, cu perspective de creștere semnificativă pentru comerțul cu servicii intermediare pe termen mediu.

Pe de altă parte, vocea economiilor emergente și în dezvoltare în economia mondială se menține pe tendința de creștere, ponderea acestor economii în PIB-ul global situându-se la 59% în 2023 (în dolari, la paritatea puterii de cumpărare) (comparativ cu un nivel de 37% la începutul anilor 1980).

Se evidențiază creșterea rolului Chinei în economia mondială, ponderea acestei țări în PIB-ul global situându-se la aproximativ 19% în 2023, de la circa 2%, la începutul anilor 80, după cum se poate nota în graficul următor.

O serie de factori au contribuit la tendința de creștere a rolului Chinei în economia mondială în ultimele decenii, inclusiv reformele interne, dar și investițiile implementate în contextul Noului Drum al Mătăsii (BRI – Belt Road Initiative).

Pe de o parte, politica economică a Chinei s-a modificat de la latura cantitativă spre dimensiunea calitativă, dat fiind că a doua economie a lumii a atins faza de maturitate după ritmurile puternice de creștere și dezvoltare din ultimele decenii (de la Marea Deschidere, în implementare de la finalul anilor 1970 de către Administrația Deng Xiaoping).

În prezent, mix-ul de politici economice în implementare de către Administrația Xi Jinping acordă prioritate cercetării și dezvoltării, ameliorării sistemului de educație, tranziției spre economia verde și implementării roadelor Revoluției Digitale și Revoluției Inteligenței Artificiale pentru ameliorarea competitivității.

Pe de altă parte, procesul de internaționalizare a economiei Chinei a continuat în ultimii ani, în pofida provocărilor induse de declanșarea pandemiei coronavirus, cea mai severă criză sanitară la nivel mondial de mai bine de un secol.

Spre exemplu, conform celor mai recente statistici ale autorităților de la Beijing investițiile derulate în cadrul Noului Drum al Mătăsii au crescut cu un ritm anual de 18% la 92,4 miliarde dolari în 2023 (stocul total de investiții depășind anul trecut pragul de 1.000 miliarde dolari de la lansarea acestui program în 2013).

Conform estimărilor econometrice elaborate (prin implementarea filtrului economic Hodrick-Prescott) dinamica anuală a PIB-ului potențial în China a decelerat de la 10,5% în 2007 la 5,8% în 2019 (anul de dinainte de incidența pandemiei coronavirus) la 4,3% în 2023, evoluție determinată de o serie de factori:

1. consecințele șocurilor exogene din ultimii ani (inclusiv ritmul lent al creșterii economice pe plan mondial, în contextul nivelului ridicat al costurilor reale de finanțare);
2. factorii interni – provocările din sfera pieței imobiliare și maturitatea modelului de creștere și dezvoltare din ultimele decenii.

Cu toate acestea, ritmul anual de creștere pentru PIB-ul potențial din China se menține superior celui din economia mondială per ansamblu și cu mult peste cel estimat pentru statele dezvoltate.

• Andrei RĂDULESCU este Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenta in Comert Exterior (proiect lansat de Academia Romana, Academia de Studii Economice din Bucuresti si Institutul National de Statistica