Prefectul Capitalei: Bucureşti stă pe resurse de ape geotermale extrem de importante şi nu sunt valorificate aproape deloc

Municipiul Bucureşti stă pe resurse de ape geotermale extrem de importante, însă nu sunt valorificate aproape deloc, iar investiţia de aproximativ 30 de milioane de euro din nordul Capitalei, în judeţul Ilfov, este una infimă pentru o economie regională atât de dezvoltată, a afirmat, joi, prefectul Capitalei, Rareş Hopincă.

“Municipiul Bucureşti stă pe resurse de ape geotermale extrem, extrem de importante. Nu sunt valorificate aproape deloc. S-a făcut o investiţie foarte importantă în nordul Capitalei, în judeţul Ilfov, unii spun că-i mare, alţii spun că nu-i mare. Este în jur de 30 de milioane de euro. Pentru o economie regională atât de dezvoltată, cum e cea a municipiului Bucureşti, este investiţie infimă. Această investiţie, în cascadă, aduce o serie de multe, multe alte investiţii. Să vă dau un exemplu: observând o necesitate concretă, în sensul că sunt două avioane pe zi – erau cel puţin – din Tel Aviv, care veneau la Bucureşti pentru Therme – au fost investitori israelieni care au dorit să-şi construiască în Baloteşti, în proximitatea investiţiei de la Therme, un fel de sate turistice exclusiv pentru cetăţenii israelieni care vin, stau în România 3-4 zile, doar pentru a merge la Therme. Şi asta e doar o investiţie care valorifică o cantitate infimă din resursele municipiului Bucureşti”, a menţionat Rareş Hopincă, la conferinţa “Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare”.

Potrivit acestuia, potenţialul este mult mai mare, însă “restanţa nu este a investitorilor”, ci în primul rând a autorităţilor.

El şi-a exprimat speranţa că se pot îndrepta lucrurile “pas cu pas”, pornind de la un moment zero, unde spunem: “Avem această resursă, o putem folosi şi pentru dezvoltarea unor programe, produse turistice, dar o putem folosi şi pentru eficienţa energetică la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov”, potrivit Agerpres.

“Sunt necesare investiţii dar, raportat la cât se investeşte într-un sistem de termoficare în Bucureşti, de exemplu, care crapă din toate încheieturile, investiţia în astfel de produse sustenabile ar fi mult, mult mai mică. Aş vrea să aduc în discuţie următorul lucru: de prea multe ori, când ne referim la turismul de sănătate, vedem drept beneficiari ai acestui turism oameni bolnavi, ceea ce nu e deloc corect. Noi restrângem foarte, foarte mult o întreagă activitate la o nişă, la un segment de public mult mai mic faţă de toţi cei care ar putea fi beneficiarii acestui produs”, a adăugat Rareş Hopincă.