Parlamentarii ruşi vor ca Moscova să utilizeze arme mai puternice, aşa-numitele “arme ale răzbunării”, pentru a-şi atinge obiectivele militare în Ucraina, a declarat vineri preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a legislativului rus), Viaceslav Volodin, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Volodin, care face parte de asemenea din Consiliul Securităţii Rusiei, organism consultativ pe lângă preşedinţia rusă, nu a specificat la ce fel de arme se referă.
“Trupele noastre avansează. Deputaţii Dumei de Stat insistă pe utilizarea unor arme mai puternice – ‘armele răzbunării’ – şi pe realizarea obiectivelor operaţiunii militare speciale”, a afirmat Viaceslav Volodin, utilizând termenul prin care Rusia se referă la războiul pe care l-a declanşat în Ucraina.
Este a doua declaraţie publică din ultimele două zile din partea “uliilor” de la vârful puterii ruse care susţin că Moscova trebuie să continue şi chiar să-şi intensifice efortul de război, într-un moment în care preşedintele american Donald Trump încearcă să convingă ambele părţi să ajungă la un acord de pace.
Cu o zi în urmă, liderul pro-rus al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, le-a declarat jurnaliştilor în marja unei reuniuni la Kremlin:”Cred că războiul trebuie dus până la capăt… Sunt împotriva negocierilor”.
Decizia dacă şi când ar trebui Rusia să oprească războiul îi aparţine categoric lui Putin. Kremlinul spune că Rusia ar prefera să-şi atingă obiectivele în Ucraina prin diplomaţie, dar că o va face prin mijloace militare dacă acest lucru nu este posibil, notează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin a fost de acord cu o solicitare personală a lui Trump de a înceta atacurile asupra Kievului până duminică, pentru a crea un climat mai favorabil negocierilor.
În postarea sa pe Telegram, şeful Dumei de Stat l-a insultat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a spus că ucrainenii se vor confrunta cu “noi probleme de săptămâna viitoare”.
Potrivit lui, singura cale pentru conducerea ucraineană este să se conformeze înţelegerilor de la Anchorage (Alaska), la summitul Rusia-SUA, dar Volodimir Zelenski prin declaraţiile sale “creează noi probleme” pentru concetăţenii săi.
Kremlinul şi diferiţi responsabili ruşi se referă deseori la “spiritul înţelegerilor de la Anchorage”, la “formula din Anchorage”, însă nici Moscova şi nici Washingtonul nu au dezvăluit niciodată dacă în timpul întrevederii dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin s-a ajuns la vreo înţelegere şi despre ce concret este vorba.
Săptămâna aceasta, mai întâi Financial Times, iar apoi Reuters au scris că Donald Trump este gata să ofere Ucrainei “garanţii de securitate” doar dacă Ucraina se conformează cerinţelor lui Putin şi îşi retrage de bunăvoie trupele din întreaga regiune Doneţk. În acest sens, politologul rus Vladimir Pastuhov, profesor onorific la University College London’s School of Slavonic şi East European Studies, consideră că tocmai în această condiţionalitate rezidă esenţa acordurilor de la Anchorage, care – potrivit lui – ar viza nu doar împărţirea Ucrainei, ci şi a Europei şi lumii între cei “doi mari, care se înţeleg perfect”.
“Lumea s-a amăgit pe sine (sau a fost amăgită) timp de şase luni, încercând să decripteze ‘ezitările’ lui Trump, de fapt nu au fost niciun fel de ‘ezitări’, ci un spectacol, al cărui final a fost scris dinainte. Cred că a existat un acord între Trump şi Putin de la început, dar implementarea acelui acord s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât credeau ambii la momentul respectiv, pentru că Zelenski s-a dovedit a fi mai puternic şi mai încăpăţânat decât şi-ar fi putut ei imagina”, scrie Pastuhov într-un articol de opinie pe portalul Kasparov.org.
Referitor la armele avute în vedere de preşedintele Dumei de Stat, publicaţia Focus.ua scrie că ar putea fi vorba de racheta balistică cu rază medie de acţiune Oreşnik, utilizată deja de Rusia în Ucraina fără încărcătură nucleară. Pe lângă Oreşnik, în contextul “atacurilor de represalii” de la începutul anului 2026, Ministerul Apărării rus raportase despre utilizarea rachetelor hipersonice aerobalistice Kinjal şi a armelor de precizie cu rază lungă de acţiune în cursul atacurilor asupra Ucrainei. Sau ar putea fi vorba de racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
| Știri BVB