Puterea de cumpărare a salariului mediu, în creștere cu 8,4%

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna octombrie 2023 a fost de 7.509 lei, cu 159 lei mai mare (+2,2%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 99 lei (+1,4%), până la 4.692 lei (944 euro la cursul din noiembrie 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, record istoric).

În contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +8,09% și al unui avans nominal de 17,1%, creșterea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a urcat brusc cu trei puncte procentuale, până la nivelul de 8,4%. Astfel, avem de a face cu o îmbunătățire în decurs de un an de peste zece puncte procentuale, cu mult peste creșterea economică așteptată (+2%).

Pe fondul menținerii cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a urcat până la 1.633 euro (prețuri relative în România de 57,8%, calculate de Eurostat). Salariul real a crescut cu 1,6 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 234,6% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

În pofida majorării semnificative puterii de cumpărare a salariilor, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu doar 0,9% mai mare față de aceeași lună din 2022 și numai 1,4% față de septembrie 2023 pe date ajustate sezonier, în condițiile în care deficitul comercial pe primele 10 luni din 2023 s-a diminuat cu 18,4% față de aceeași perioadă din 2022.

Petrochimia, agricultura și industria alimentară, la coada clasamentului

Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat fabricarea prod. cocserie și prelucrarea țițeiului (+35,3% avans nominal și +25,2% în termeni reali, cu observația că acest segmant de activitate figura luna trecută pe ultimul loc și are variații extrem de mari în retribuire). Urmează, pe podium, învățământul (+27,9% avans nominal și +15,7% în termeni reali, în pofida actualelor revendicări) și sectorul de transport și depozitare (+25,1%, respectiv +15,7%).

Semnificativ peste media la nivel național mai figurează, ca avans al puterii de cumpărare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+13,7%), serviciile administrative şi activitățile suport (+12,9%) și telecomunicațiile (+11,9%). Industria prelucrătoare per total a rămas sub rezultatul pe întreaga economie (+7,6% față de +8,4%).

Dintre celelalte domenii bugetare, administrația publică și apărarea au urcat semnificativ peste nivelul inflației anuale, respectiv +15,2% nominal, de unde un avans de 6,6% în termeni reali, în timp ce sănătatea și asistența socială au rămas la coada clasamentului, majorarea nominală de 8,2% fiind echivalentă cu o creștere insignifiantă (+0,1%) a puterii de cumpărare.

Nota bene, industrie în care regăsim două treimi din deficitului cronic al comerțului exterior, fabricarea produselor chimice este singura în domeniul negativ (-1,6%) și apare pe ultimul loc în materie de evoluție salarială. Tot în subsolul clasamentului mai figurează industria alimentară (+2,5% real) și agricultura (+2,2%), alte surse importante ale minusului din schimburile externe.