Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2022, echivalentă cu 1.334 euro

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu net pe 2022 a fost de 3.801 lei (771 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în creștere cu 385 lei sau +11,3% față de anul precedent. Dacă se face ajustarea cu nivelul prețurilor raportat la cele 27 de state membre ale Uniunii (57,8%), se obține o putere de cumpărare efectivă de 1.334 euro, dacă produsele și serviciile achiziționate ar fi fost tarifate la media din UE.

Datele prezentate de INS arată și costul salarial aferent pentru a plata acestui salariu, respectiv 6.426 lei (1.303 euro nominal) pe salariat, indicator care a crescut ceva mai puțin decât netul încasat efectiv, respectiv cu 10,8%. Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 169 de lei drept costuri salariale.

Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 5.209,5 mii persoane, în creștere cu 115,2 mii persoane (+2,3%) față de 2021. De remarcat că, la finalul anului trecut, efectivul celor angajați era semnificativ mai mare, de 5.607,1 mii persoane (valoare favorizată de evoluțiile sezoniere), cu 90,8 mii mai mult decât în urmă cu 12 luni.

Din perspectiva angajatorilor, ar fi de reținut că media de 10,8% a creșterii costurilor salariale față de anul precedent ascunde discrepanțe importante pe domenii de activitate. Cele mai importante creșteri s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+20,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+15,4%), comerț (+14,7%) și agricultură (+14,4%). La polul opus, cea mai redusă creştere s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+1,0%).

În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Pe primul loc, cu un nivel mai mult decât dublu faţă de media naţională (202%) se situează sectorul de informaţii şi comunicaţii, urmat de cel de intermedieri financiare şi asigurări (165%) şi de producția și furnizarea de energie, gaze, apă caldă etc. (157%).

Administrația publică (155%) a părăsit podiumul după o creștere de doar 5,5%, departe de inflația medie anuală (13,8%). Chiar dacă au consemnat creșteri relativ reduse, și celelalte sectoare bugetare s-au plasat peste media națională: sănătatea cu 109% (după cel mai redus avans nominal, doar 1,9%) și învățământul cu 101% (creștere de 7,4%, cea mai mare din zona bugetară).

Departe la coada clasamentului, se află sectorul de hoteluri și restaurante (doar 57% din media la nivel național) şi categoria „alte servicii” (63%). Activitățile de servicii administrative și suport li s-au alăturat sub pragul de 3.000 lei lunar, dar cu un nivel de 72% din salariul mediu. Industria prelucrătoare a ajuns la 90% din valoarea pe întreaga economie, dar sub uzanțele din majoritatea statelelor UE (unde se situează, de regulă, peste pragul de 100%).

În profil teritorial, 38 de județe s-au situat sub media pe economie. Cele mai reduse valori ale salariului mediu net au fost consemnate în Teleorman (2.881 lei, -24% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.888 lei), Harghita (2.924 lei), Vâlcea (2.950 lei), Bistrița-Năsăud (2.951 lei), Botoșani (2.958 lei), Brăila (2.972 lei), Vaslui (2.981 lei), Covasna (2.993 lei) și Buzău (2.996 lei, -21%). Adică un sfert din unitățile teritorial-administrative nu au trecut pragul de 3.000 lei.

La polul opus, cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (5.304 lei, cu 40% peste media pe economie), urmat de judeţele Cluj (4.679 lei, +23%), Timiş (4.251 lei, +12%) și Ilfov (3.958 lei, +4%). De remarcat că decalajul între maximul și minimul la nivel național (București față de Teleorman) s-a păstrat la nivelul de 84%.