de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2024 a fost de 8.825 lei, cu 213 lei mai mare (+2,5%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 120 lei (+2,3%), până la 5.388 lei (1.053 euro nominal la cursul din decembrie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,11% și al unui avans nominal de 13,1%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut la 7,6%. Sub nivelurile din perioada iulie – septembrie 2024, ca urmare a unui efect de bază tot mai pronunțat dar mult peste creșterea economică pe anul în curs (+0,9% pe primele trei trimestre).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul record de 1.799 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 4,7 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 256,3%.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a atins un nou maxim în euro, pe contrasens cu productivitatea muncii industriale, aflată în declin. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 8,7% mai mare în primele unsprezece luni ale lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la peste 30 miliarde euro.
Sectorul IT a revenit peste media pe economie
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut a urcat fabricarea substanțelor și produselor chimice (+27,8% nominal și +21,6% ca putere de cumpărare).
Urmează, pe podium, tranzacţiile imobiliare (+23,1% nominal dar +17,1% majorare reală) și segmentul HoReCa (+22,5%, respectiv +16,6%), ultimul ca venit salarial mediu la nivel național (3.210 lei).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar domeniile bugetare. Primul în materie de creștere a salariului real figurează învățământul (+13,7%), urmat de sănătate și asistență socială (+10,8%) și administrația publică, apărare etc. (+9,6% ca putere de cumpărare, însă cu cel mai ridicat nivel mediu bugetar, 7.125 lei).
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau relativ jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat și s-au menținut semnificativ peste media națională. De reținut revenirea învățământului, după o perioadă mai puțin fastă pe partea de venituri.
Printre aceste sectoare bugetare s-au strecurat telecomunicațiile (+11,2% în termeni reali), distribuția apei, salubritate, deșeuri (+10,9%) și industria extractivă (+10,4%), cele care au mai prins valori de creștere cu două cifre ale salariului real. Industria prelucrătoare per total (+5,3%) a coborât sub media generală, singura ramură cu indexare ceva mai mare fiind fabricarea autovehiculelor (+6,3%).
De reținut revenirea puternică (+8,1%) din sectorul de tehnologia informației, după poziționarea pe minus din luna precedentă, deși aportul la creșterea nivelul PIB pe primele trei trimestre ale anului a fost egal cu zero (-0,2% în volum de activitate). Pe ultimul loc apare un domeniu unde se practicau retribuții cu cinci cifre, fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-15,7% real, confruntat cu singura scădere nominală a veniturilor pe ramuri de activitate).
| Știri BVB