Raport OECD: Creşterea economică a României este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate; continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului

Creşterea economică a României este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate; politicile macroeconomice au susţinut economia, iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit, potrivit raportului OECD despre economia României, care mai spune că trebuie continuată lupta împotriva corupţiei.

Documentul mai spune că România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation. 

Alte concluzii ale Raportului sunt:

• Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;
• Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;
• Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;
• Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate;
• La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;
• Creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;
• Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;
• Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de  sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;
• Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;
• Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

România a convocat Comitetul Inter-Ministerial pentru admiterea în OCDE care a avizat, în ședința din 26 ianuarie, asumarea angajamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt întărite și dezvoltate în cele două documente ale OCDE, în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021) – și anume “DECLARAȚIA PRIVIND VIZIUNEA OCDE” și “DECLARAȚIA MINISTERIALĂ A CONSILIULUI DIN 2021”.

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, în acest moment, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare la OECD:

• Declarația privind Investițiile;
• Principiile Guvernării Corporatiste
• Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
• Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
• Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
• Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;

Nicolae Ciucă a mai spus: “”În lunile următoare, România va începe activitățile ferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, țara noastră și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre.

Între proiectele pe care România le dezvoltă deja cu OCDE se află și prezentul Studiu economic pentru România, care arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la organizaţie.

Studiul prezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României şi oferă factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, în vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive. Prima parte este dedicată perspectivelor politice cheie, incluzând o prezentare a situației macroeconomice și a evoluţiilor pe termen mediu, cu o atenție specială acordată pandemiei și implicațiilor sale pentru economie. Studiul include mai multe referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare.

Reformele și investițiile incluse în plan vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum:  sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Capitolul tematic dedicat analizei mediului de afaceri, include şi secţiuni dedicate necesității de a adapta accesul la finanțare la nevoile companiilor, guvernanța întreprinderilor de stat sau necesitatea de a îmbunătăți eficiența judiciară și regimurile de insolvență pentru a spori dinamismul afacerilor. Infrastructura de transport și tranziția verde reprezintă domenii cheie, importanţa lor fiind reflectată, în cadrul PNRR, prin cea mai mare alocare financiară. Studiul subliniază necesitatea reducerii decalajelor în infrastructura de transport pentru a creşte productivitatea și a reduce disparitățile regionale.

În cadrul prezentului studiu, au fost efectuate analize privind lipsa de corelare corespunzătoare între necesităţile de pe piaţa forţei de muncă şi competenţe, aspecte referitoare la munca informală, prevenirea abandonului școlar, îmbunătățirea calităţii educației și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale în educația primară. Autoritățile române sunt conștiente de necesitatea îmbunătățirii condițiilor pe piaţa muncii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește participarea tinerilor, pentru a proteja categoriile vulnerabile, în special în comunitățile marginalizate, pentru a sprijini programele de formare.

În contextul pandemic actual, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri inovative, în acord cu evoluția situației înregistrate la nivel național și cu necesitățile pieței muncii, cu scopul de a menține locurile de muncă din sectoarele economice afectate și a preveni creșterea șomajului.

În ceea ce priveşte sistemul de pensii, România se află în plin proces de reformă, fiind evaluată legislația şi urmând a fi adoptate măsuri legislative de natură să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu și lung, corectarea disfuncțiilor și a inechităților dintre diferite categorii de beneficiari, întărirea principiilor contributivității, solidarităţii sociale şi a egalităţii.

Studiul consideră că îmbunătățirea accesului la educație și formare reprezintă unul dintre cele mai importante domenii, ce poate contribui la redresarea economică și la creșterea nivelului de trai. Apreciem recomandarea de a accelera măsurile de sprijinire a elevilor care riscă să părăsească școala și de a diminua decalajele educaţionale, în special în zonele defavorizate.

Studiul prezintă un instrument util, care aduce o valoare adăugată ridicată factorilor de decizie politică, subliniind, în mod echilibrat, eforturile depuse până acum de țara noastră, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România”.