În octombrie anul trecut, când Israelul a bombardat nordul Gazei cu lovituri aeriene și a ordonat evacuarea a peste un milion de palestinieni din zonă, un înalt oficial al Pentagonului a transmis un avertisment tranșant Casei Albe, potrivit Reuters.
Evacuarea în masă ar fi un dezastru umanitar și ar putea încălca dreptul internațional, conducând la acuzații de crime de război împotriva Israelului, a scris Dana Stroul, pe atunci adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu, într-un e-mail trimis la 13 octombrie consilierilor președintelui Joe Biden.
Stroul transmitea astfel o evaluare a Comitetului Internațional al Crucii Roșii care o lăsase „înfricoşată până la os”, scria ea.
În timp ce războiul din Gaza se apropie de primul an și Orientul Mijlociu se află în pragul unui război mai amplu, e-mailul lui Stroul și alte comunicări care nu au fost raportate anterior arată lupta administrației Biden de a echilibra preocupările interne legate de numărul tot mai mare de morți din Gaza cu sprijinul său public pentru Ierusalim după atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie, care a ucis 1200 de persoane.
Reuters a analizat trei seturi de schimburi de e-mailuri între înalți funcționari ai administrației americane, datate între 11 și 14 octombrie, la doar câteva zile după declanșarea crizei. Luptele s-au soldat cu peste 40.000 de morți în Gaza și au stârnit proteste în Statele Unite, conduse de arabo-americani și activiști musulmani.
Mesajele electronice, care nu au mai fost raportate până acum, arată că Departamentul de Stat și Pentagonul s-au alarmat de timpuriu cu privire la faptul că un număr tot mai mare de morți în Gaza ar putea încălca dreptul internațional și ar putea pune în pericol legăturile Statelor Unite cu lumea arabă. Mesajele arată, de asemenea, presiuni interne în cadrul administrației Biden pentru a-și schimba mesajele de la solidaritatea cu Israelul la simpatia față de palestinieni și la necesitatea de a permite intrarea mai multor ajutoare umanitare în Gaza.
Un acord de încetare a focului rămâne greu de obținut, în ciuda lunilor de negocieri mediate de Statele Unite. O mare parte din Gaza este acum o pustietate. Iar riscul unui război regional cu Iranul planează după atacurile Israelului asupra unor ținte militare din Liban și asasinarea, săptămâna trecută, a liderului miliției Hezbollah, Hassan Nasrallah, susținut de Iran.
Cei mai importanți oficiali ai administrației Biden sunt de părere că presiunea exercitată de Casa Albă asupra guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu în acele prime zile a făcut diferența, prevenind un dezastru și mai grav. În cadrul unor discuții private, Casa Albă a cerut Israelului să își amâne ofensiva terestră pentru a acorda mai mult timp grupurilor umanitare să pregătească ajutoare pentru persoanele strămutate și pentru a acorda Israelului mai mult timp pentru a încheia un acord cu Hamas, au declarat oficialii administrației reporterilor în cadrul ședințelor de informare de la acea vreme.
Dar Washingtonul a întârziat să abordeze suferința palestinienilor, au declarat trei înalți oficiali americani implicați în procesul decizional. Și, deși invazia terestră a fost în cele din urmă amânată cu aproximativ 10 zile, cei trei oficiali au atribuit pauza mai mult pregătirilor operaționale ale armatei israeliene decât presiunii SUA.
După publicarea acestei știri, senatorul democrat Chris Van Hollen a declarat că e-mailurile arată că „dezastrul umanitar în desfășurare din Gaza a fost dureros de clar încă din primele zile ale războiului, experții cheie avertizând că standardele internaționale erau încălcate” și că „preocupările valide” au fost ignorate de Casa Albă.
Ca răspuns la întrebările legate de e-mailuri, Casa Albă a declarat: „Statele Unite au condus eforturile internaționale de a aduce ajutor umanitar în Gaza” și „aceasta este și va continua să fie o prioritate absolută”. Casa Albă a adăugat că, înainte de „angajamentul SUA, în Gaza nu ajungeau alimente, apă sau medicamente”.
Atât liderii israelieni, cât și cei ai Hamas sunt anchetați pentru presupuse crime de război în urma atacurilor Hamas. În iunie, o comisie a ONU a concluzionat că există dovezi credibile că Hamas și alte grupuri palestiniene armate au comis crime de război, inclusiv tortura și luarea de ostatici. Comisia a găsit, de asemenea, dovezi ale crimelor de război ale Israelului în urma utilizării de către această țară a unor explozibili masivi în Gaza în primele luni ale războiului.
Administrația Biden și campania prezidențială a vicepreședintelui Kamala Harris rămân prinse între două circumscripții puternice – democrații pro-Israel și progresiștii mai tineri, pro-palestinieni. Rivalul republican al lui Harris, fostul președinte Donald Trump, spune că va „rezolva” războiul „rapid” dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, fără a detalia cum. Dar analiștii de politică externă spun că este puțin probabil ca alegerile să modifice semnificativ politica SUA față de Israel, având în vedere sprijinul îndelungat al ambelor partide pentru această țară.
E-mailurile analizate de Reuters arată o grabă în interiorul administrației Biden pentru a avertiza Casa Albă cu privire la criza iminentă – și rezistența inițială a Casei Albe la o încetare a focului în primele zile haotice ale războiului. Cele trei seturi de schimburi de e-mailuri au început pe 11 octombrie, în timpul celei de-a cincea zile de lovituri aeriene ale Israelului după incursiunea Hamas.
„PIERDEREA CREDIBILITĂȚII”
Încă de la început, în cadrul administrației au crescut îngrijorările cu privire la imaginea Americii în rândul aliaților săi arabi.
După ce raidurile aeriene israeliene au lovit spitalele, școlile și moscheile din Gaza, Bill Russo, principalul responsabil cu diplomația publică din cadrul Departamentului de Stat al SUA, a declarat înalților funcționari de stat că Washingtonul „își pierde credibilitatea în rândul publicului vorbitor de limbă arabă” prin faptul că nu abordează direct criza umanitară, conform unui e-mail din 11 octombrie.
Autoritățile sanitare din Gaza au raportat în acea zi un număr de aproximativ 1200 de morți.
În timp ce Israelul își apăra loviturile, afirmând că Hamas folosea clădiri civile în scopuri militare, Russo a scris că diplomații americani din Orientul Mijlociu monitorizau rapoartele din presa arabă care acuzau Israelul de comiterea unui „genocid” și Washingtonul de complicitate la crime de război.
„Lipsa de reacție a SUA cu privire la condițiile umanitare ale palestinienilor nu este doar ineficientă și contraproductivă, ci suntem, de asemenea, acuzați că suntem complici la potențiale crime de război prin tăcerea față de acțiunile Israelului împotriva civililor”, a scris Russo.
În acel moment, lucrătorii de urgență se străduiau să salveze oameni îngropați sub dărâmături de loviturile aeriene ale Israelului, iar simpatia lumii începea să se mute de la israelienii uciși la civilii palestinieni asediați.
Adresându-se liderilor Departamentului de Stat, Russo a îndemnat la acțiuni rapide pentru a schimba poziția publică a administrației de sprijin necondiționat pentru Israel și operațiunea sa militară din Gaza.
„Dacă acest curs nu este inversat rapid nu numai prin mesaje, ci și prin acțiuni, riscăm să ne afectăm poziția în regiune pentru anii următori”, a scris el. Russo a demisionat în martie, invocând motive personale. Acesta a refuzat să comenteze.
Cel mai important diplomat al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Barbara Leaf, a transmis e-mailul lui Russo oficialilor de la Casa Albă, inclusiv lui Brett McGurk, consilierul principal al lui Biden pentru afaceri în Orientul Mijlociu.
Aceasta a avertizat că relația cu partenerii arabi ai Washingtonului, „care altfel ar putea fi fermi”, este în pericol din cauza tipurilor de preocupări ridicate de Russo.
McGurk a răspuns că, dacă întrebarea era dacă administrația ar trebui să solicite o încetare a focului, răspunsul era „Nu”. Cu toate acestea, el a adăugat că Washingtonul este „100 pct” în favoarea sprijinirii coridoarelor umanitare și a protejării civililor.
McGurk și Leaf au refuzat să comenteze pentru acest articol.
După e-mailul lui Russo, poziția publică a SUA a rămas în mare parte neschimbată în următoarele două zile, după cum arată o analiză a comentariilor publice. Oficialii americani au continuat să sublinieze dreptul Israelului de a se apăra și planurile de a furniza ajutor militar Ierusalimului.
La 13 octombrie, la două zile după e-mailul lui Russo, avioanele israeliene au lansat pliante deasupra nordului Gazei, avertizând un milion de locuitori să își părăsească locuințele. Netanyahu le-a dat locuitorilor 24 de ore pentru a fugi, în timp ce trupele israeliene susținute de tancuri au început un atac terestru în interiorul teritoriului de 2,3 milioane de locuitori condus de Hamas. El a promis să anihileze Hamas pentru atacul său.
Ordinul de evacuare a alarmat agențiile umanitare și Organizația Națiunilor Unite. Până atunci, loviturile aeriene ale Israelului au ras districte întregi. Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) de la Geneva a emis o declarație în care afirmă că ordinul Israelului „nu este compatibil cu dreptul umanitar internațional”, deoarece ar întrerupe aprovizionarea cu alimente, apă și alte necesități de bază în Gaza.
În privat, într-o conversație telefonică purtată în acea zi cu Stroul, directorul CICR pentru Orientul Mijlociu, Fabrizio Carboni, a fost mai explicit, arată e-mailurile.
„CICR nu este pregătit să spună acest lucru în public, dar trage un semnal de alarmă în privat cu privire la faptul că Israelul este aproape de a comite crime de război”, a declarat Stroul în e-mailul său din 13 octombrie, descriind conversația. E-mailul ei a fost adresat înalților oficiali de la Casa Albă, inclusiv lui McGurk, împreună cu înalți oficiali de stat și de la Pentagon. „Principala lor replică este că este imposibil ca un milion de civili să se deplaseze atât de repede”, a scris Stroul. Un oficial american din lanțul de e-mailuri a declarat că ar fi imposibil să se efectueze o astfel de evacuare fără a crea o „catastrofă umanitară”.
Întrebat despre convorbirea telefonică dintre Carboni și Stroul, CICR a declarat că „lucrează în mod constant cu părțile implicate în conflicte armate și cu cei care au influență asupra acestora pentru a spori respectarea legilor războiului în vederea prevenirii suferinței civililor în timpul conflictelor. Considerăm că astfel de conversații sunt strict confidențiale”.
Public, Casa Albă și-a exprimat sprijinul măsurat pentru planurile Israelului. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat reporterilor că o evacuare de o asemenea amploare este o „sarcină dificilă”, dar că Washingtonul nu va pune la îndoială Israelul. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că ajutorul militar american va continua să curgă către Israel.
În privat, unii oficiali americani de rang înalt erau îngrijorați că nu există o cale sigură de ieșire din Gaza dens populată, au declarat mai mulți oficiali americani de rang înalt pentru Reuters. Israelul a impus o blocadă. Vecinul său sudic, Egiptul, nu și-a deschis granițele, ca parte a politicii sale de lungă durată de a preveni o relocare în masă a palestinienilor. Unii palestinieni care au fugit din nordul Gazei au fost uciși când Israelul a bombardat mașini și camioane.
Într-un e-mail de răspuns la Stroul, McGurk a declarat că Washingtonul ar putea fi în măsură să convingă Israelul să prelungească termenul limită pentru evacuarea palestinienilor peste 24 de ore, afirmând că administrația „poate câștiga ceva timp”. Dar Crucea Roșie, ONU și agențiile de ajutor ar trebui să colaboreze cu Egiptul și Israelul pentru a pregăti evacuarea, a scris el.
McGurk, un expert de lungă durată în Irak, a comparat situația cu operațiunea militară condusă de SUA împotriva militanților Statului Islamic în Mosul din 2016 până în 2017, un asalt care a lăsat orașul irakian în ruine. Acesta a afirmat că strategia militară și cea umanitară în asaltul asupra Mosulului au fost planificate mână în mână. Doi oficiali din lanțul de e-mailuri au răspuns că ar fi imposibil să se pună în aplicare infrastructura necesară într-un timp atât de scurt. Unul dintre aceștia i-a reamintit lui McGurk că operațiunea de la Mosul a fost rezultatul unei planificări mult mai lungi. Grupurile umanitare au avut la dispoziție luni de zile pentru a se instala și a oferi sprijin civililor strămutați.
„Evaluarea noastră este că pur și simplu nu există nicio modalitate de a avea o deplasare de o asemenea amploare fără a crea o catastrofă umanitară”, a scris în e-mail Paula Tufro, un înalt funcționar al Casei Albe responsabil cu răspunsul umanitar. Ar fi nevoie de „luni de zile” pentru a pune la punct structuri care să ofere „servicii de bază” pentru peste un milion de persoane. Ea a cerut ca Casa Albă să spună Israelului să își încetinească ofensiva.
„Avem nevoie ca GOI (Guvernul Israelului) să frâneze împingerea oamenilor spre sud”, a scris Tufro.
Andrew Miller, pe atunci adjunct al secretarului adjunct la Biroul pentru afaceri din Orientul Apropiat al Departamentului de Stat, și-a îndemnat colegii să acționeze rapid.
„Dacă vrem să intervenim pe lângă israelieni pentru a-i descuraja să solicite evacuări în masă, va trebui să o facem curând, la un nivel înalt și la mai multe puncte de contact”, a scris Miller. Acesta a demisionat în iunie, invocând motive familiale.
Comentariile publice ale lui Biden cu privire la Gaza i-au dat în mare măsură mână liberă lui Netanyahu împotriva Hamas. La momentul respectiv, Biden s-a confruntat doar cu proteste dispersate din partea aripii de stânga a Partidului Democrat cu privire la sprijinul său pentru contraatacul Israelului. Faptul că Israelul a comparat atacul Hamas cu atacurile de la 11 septembrie 2001 asupra New York-ului și Washington-ului a avut o largă rezonanță în SUA.
Poziția publică a administrației a început să se schimbe pe 13 octombrie. În cadrul unei conferințe de presă la Doha, secretarul de stat american Antony Blinken a recunoscut public pentru prima dată „suferința familiilor palestiniene din Gaza”. Washingtonul se află în discuții constante cu israelienii și cu grupurile de ajutor pentru a ajuta civilii din Gaza, a spus el.
A doua zi, pe 14 octombrie, retorica lui Biden s-a schimbat. Într-un discurs, acesta a declarat că acordă prioritate urgentă crizei umanitare din Gaza și și-a îndrumat echipa să ajute la trimiterea ajutoarelor în zona de război. Nu este clar dacă e-mailurile lui Russo și ale altora au influențat declarațiile lui Blinken și Biden.
Deși Israelul a început să trimită infanterie în Gaza la 13 octombrie, o invazie terestră la scară largă nu a început până la 27 octombrie. Surse familiarizate cu această chestiune au declarat la acea vreme că Washingtonul a sfătuit Israelul să aștepte, în principal pentru a da timp diplomației să elibereze ostaticii israelieni deținuți de Hamas.
Încă din primele zile ale conflictului, SUA au subliniat că Israelul are dreptul să se apere, dar că modul în care o face contează, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, răspunzând întrebărilor pentru acest articol. „Israelul are un imperativ moral de a reduce daunele operațiunilor sale asupra civililor, lucru pe care l-am subliniat atât public, cât și privat”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Stroul și Tuffro au refuzat să comenteze. Într-o declarație, Miller a declarat că administrația a fost „preocupată de implicațiile umanitare ale unei evacuări în masă”. El a adăugat că „planurile militare israeliene erau foarte vagi în acel stadiu și încercam să înțelegem mai bine” „strategia și obiectivele” Israelului.
ARMAMENT TRIMIS ACCELERAT
În timp ce oficialii americani evaluau criza umanitară, Israelul a presat Washingtonul pentru mai multe arme.
La 14 octombrie, un înalt oficial al Ambasadei Israelului la Washington a îndemnat Departamentul de Stat să accelereze expedierea a 20.000 de puști automate pentru Poliția Națională Israeliană, conform e-mailurilor.
Consilierul superior israelian pentru apărare Ori Katzav și-a cerut scuze într-un e-mail trimis la 14 octombrie omologului său de la Departamentul de Stat pentru că a deranjat-o în weekend, dar a afirmat că transportul de puști era „foarte urgent” și avea nevoie de aprobarea SUA. Christine Minarich – un oficial din cadrul diviziei Departamentului de Stat care aprobă vânzările de arme, Directorate of Defense Trade Controls – i-a spus lui Katzav că puștile nu vor fi aprobate în următoarele 24 până la 48 de ore. Astfel de transporturi mari de arme pot lua timp, necesitând aprobarea Departamentului de Stat și notificarea Congresului.
Katzav și Ambasada Israelului au refuzat să comenteze.
Jessica Lewis, pe atunci secretar adjunct al SUA pentru afaceri politice și militare, a transmis e-mailul lui Minarich și solicitarea Israelului privind puștile către biroul pentru democrație, muncă și drepturile omului (DRL) al Departamentului de Stat. DRL analizează potențialele vânzări de arme din SUA pentru a se asigura că acestea nu sunt trimise armatelor implicate în încălcări ale drepturilor omului.
Potrivit e-mailurilor, Lewis a cerut biroului să își accelereze revizuirea și să explice „urgent” orice opoziție la anumite pachete de arme pentru Israel. Lewis a demisionat în iulie.
Christopher Le Mon, secretar adjunct adjunct la DRL, a recomandat respingerea a mai mult de o duzină de pachete de arme, inclusiv lansatoare de grenade, piese de arme, puști și piese de schimb pentru puști. Într-un răspuns adresat lui Lewis, acesta și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „comportamentul” anumitor unități ale Poliției Naționale Israeliene, inclusiv unitatea de patrulare de frontieră de elită Yamam.
Le Mon a scris că există „numeroase rapoarte” privind implicarea Yamam în „încălcări grave ale drepturilor omului”. DRL a ridicat obiecții împotriva a 16 pachete separate de arme pentru Israel, conform e-mailului și unei surse familiare cu această chestiune. Aproape toate transporturile au continuat în ciuda obiecțiilor biroului, a declarat sursa. Misiunile lui Yamam au inclus, în cele din urmă, salvarea, la 8 iunie, a patru ostatici israelieni, care, potrivit autorităților sanitare din Gaza, au ucis peste 200 de palestinieni.
Minarich, Le Mon, Lewis și Ambasada Israelului au refuzat să comenteze.
Washingtonul a trimis Israelului un număr mare de muniții de când a început războiul din Gaza, potrivit mai multor oficiali americani care cunosc problema, inclusiv mii de rachete ghidate cu precizie și bombe care pot devasta zonele dens populate și care au fost folosite pentru a prăbuși tuneluri și buncăre.
Unele grupuri pentru drepturile omului acuză utilizarea acestor arme de moartea civililor. Amnesty International a citat cel puțin trei incidente din 10 octombrie până în ianuarie 2024 în care au fost implicate arme furnizate de SUA despre care a spus că au ucis civili, inclusiv femei și copii, prin „încălcări grave” ale dreptului internațional umanitar.
În iulie, acesta a avertizat despre complicitatea SUA în ceea ce a spus că a fost utilizarea ilegală de către Israel a armelor americane pentru a comite crime de război – o acuzație pe care SUA a respins-o.
În luna mai, un raport al Departamentului de Stat a afirmat că Israelul ar putea încălca dreptul internațional prin utilizarea armelor americane, dar a precizat că nu se poate pronunța definitiv din cauza haosului războiului și a dificultăților în colectarea datelor.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Israelului a respins acuzațiile potrivit cărora Israelul a vizat civili. „Israelul este o democrație care aderă la dreptul internațional”, a declarat purtătorul de cuvânt.
| Știri BVB