de Dan Pălăngean
România a fost a doua cea mai ieftină țară din UE în 2024, potrivit datelor publicate de Eurostat referitoare la consumul individual efectiv. Cu un indice agregat, pentru 12 categorii de produse și servicii, la valoarea de 57,4 (media UE27=100), prețurile de la noi au fost ceva mai mari decât în Bulgaria (indice 56,9) dar încă semnificativ sub cele din Ungaria (68,3) sau Polonia (70,2).
Pe categorii, raportarea la media europeană a dat niveluri de 75,5 la mâncare și băuturi non-alcoolice, 87,1 la băuturi alcoolice și tutun, 87,4 la îmbrăcăminte și încălțăminte, 52,0 la întreținerea casei, căldură, electricitate etc., 76,7 la dotarea cu mobilier, electrocasnice etc., 34,2 la sănătate, 78,5 la transport, 52,6 la comunicații, 66,5 la recreere și cultură, 39,1 la educație și 68,5 la restaurante și hoteluri.
Dacă se fac clasamente UE pe categoriile menționate (din care nu apare a 12-a, respectiv ce de „alte produse și servicii”), România figurează pe primul loc drept țara cu cele mai ieftine alimente (cu 75,5, suntem urmați de Slovacia, cu 83,4 și Polonia, cu 86,8, în timp ce vecinii de la sud de Dunăre au ajuns pe locul patru, cu 88,8, la mică distanță de Cehia, cu 89,0).
Tot primii suntem și la serviciile de sănătate, unde nivelul certificat de statistica europeană ne plasează la doar ceva mai mult de o treime din media europeană (34,2) și semnificativ mai bine decât vecinele Ungaria (43,9) și Bulgaria (44,3). De remarcat și poziționare cam la jumătate față de Polonia (68,2), care apare tocmai pe locul 8.
Tot cele mai mici prețuri din UE le-am înregistrat anul trecut la comunicații (52,6, valoare mai performantă decât cea din Polonia, 56,1, și mult sub Bulgaria, 82,8, care a depășit la acest capitol Franța, 82,8), recreere și cultură (66,5, mai bine decât Bulgaria, 68,2, și Polonia, 69,3) și educație (39,1, departe de Bulgaria, 51,6, și Grecia, 59,0).
Așadar, suntem într-o poziție favorabilă la 5 dintre categoriile de produse și servicii, inclusiv sănătate și educație, domenii gestionate preponderent de stat, ceea ce ar fi trebuit să constituie un avantaj comparativ important. În context, apare mai puțin important că ocupăm al doilea loc după Bulgaria la întreținerea locuinței și transport și la segmentul HoReCa sau ne ducem pe 3 la îmbrăcăminte și încălțăminte (la mică distanță de Ungaria, noi cu 87,4 și ei cu 86,6).
Din perspectiva sănătății publice, nu e o problemă situația de la băuturi alcoolice și tutun (locul 6, cu indice 87,1, între Spania, 86,3, și Italia, 87,7). În schimb, va trebui să vedem unde ne vom duce anul acesta de pe locul 4 la întreținerea locuinței (e drept, cu indice de 52,0, dar peste Bulgaria, 38,1, Croația, 44,0 și Polonia, 49,2).
Liberalizarea pieței la energia electrică furnizată consumatorilor casnici este de natură să ne trimită mai jos decât balticele Letonia (indice 55,0) sau Lituania (59,7), precum și în raport cu Ungaria (61,1), undeva în zona Greciei (70,5). Dincolo de creșterea TVA, amplitudinea schimbării prețurilor la curent va determina și eventuala păstrare a indicelui general de prețuri sub cele din Ungaria și Polonia.