România, campioană europeană detașată la abandon educațional

de Dan Pălăngean

România s-a situat detașat în anul 2024 pe primul loc între statele membre UE la abandon educațional, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 16,8%, am depășit clar țări precum Spania (13%), Germania (12,4%), Cipru (11,3%), Estonia (11%), Danemarca (10,4%) sau Ungaria (10,3%).

Pentru referință, menționăm și statele situate la polul opus: Croația (2%), Irlanda (2,8%), Grecia (3%), Polonia (4,1%), Slovenia (5%) și Cehia (5,4%). Media consemnată la nivelul întregii Uniuni s-a ridicat la 9,3%. Criteriul utilizat a fost ponderea tinerilor cu vârsta între 18 și 24 de ani care au terminat cel mult gimnaziul și care nu se aflau într-o formă de educație sau pregătire profesională în cele patru săptămâni care au precedat ancheta de profil.

Menționăm că ținta fixată ca nivel maxim de abandon școlar la nivelul UE pentru anul 2030 este de 9% și a fost atinsă deja de 17 state membre. În lipsa unor măsuri urgente și unei implicări reale, România are foarte puține șanse să se încadreze la acest criteriu, ceea ce va avea consecințe importante pe piața muncii.

Pentru un model potențial, trebuie amintit că, între 2014 și 2024, au existat evoluții spectaculoase în Portugalia (-10,7 puncte procentuale) și Spania (-8,9 pp) dar și regrese de peste 2 pp în Danemarca, Lituania, Germania și Cipru. Ca particularitate, țara noastră se evidențiază drept singura în care ponderea abandonului școlar este mai mare în rândul tinerelor.

Astfel, dacă pe ansamblul UE, diferența de procentaj a fost de 3,2 puncte procentuale în favoarea bărbaților tineri, cu 10,9% față de 7,7% la femeile între 18 și 24 de ani. Discrepanțele au fost chiar mai pronunțate în Cipru (6,3 pp), Spania (5,8 pp), Italia (5,1 pp) sau Estonia (4,4 pp) dar minime în Cehia și Bulgaria (0,1 pp) pentru ca România să figureze cu un ecart de -2,9 pp (de reținut, situația abandonului școlar s-a îmbunătățit în ultimii zece ani la bărbați dar s-a înrăutățit la femei).

Nu comentăm motivele dar facem trimitere la ponderea tinerilor celor care au părăsit educația sau formarea profesională și desfășoară o activitate recunoscută oficial, unde datele sunt prezentate per total, independent de sex. În țări precum Olanda, Danemarca, Germania, Suedia, Austria sau Estonia mai mult de jumătate dintre acești tineri s-au angajat. Ceea ce nu e cazul în Slovacia (82,7% nu s-au angajat), Lituania (81%), Croația (80%), Bulgaria (72%) sau România (66%, cu diferențe majore de gen).

În fine, ar trebui subliniată diferențele majore față de media UE pe medii de rezidență în cazul României. Care figurează cu doar 5% abandon educațional față de 8% media europeană în marile centre urbane, 15,3% față de 10,2% în orașe și suburbii și, atenție, 26,3% comparativ cu 10,2% în mediul rural.