de Dan Pălăngean
România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice între T3 2024 și T3 2025 dintre statele UE, potrvit datelor certficate și publicate de Eurostat. Cu un avans de 5,5 puncte procentuale (pp), țara noastră a devansat Polonia (+5 pp), Finlanda (+4,7 pp), Bulgaria (+4,1 pp) și Franța (+4 pp).
Pentru referință, menționăm că datoria publică s-a mărit în intervalul de timp menționat în 16 state membre ale Uniunii și s-a diminuat în alte 11 state, rezultând per total o creștere de +0,9 pp pe ansamblul UE și de +0,8 pp în Zona Euro. Cele mai mari scăderi s-au observat în Grecia (-8,9 pp), Irlanda (-7,1 pp), Cipru (-6,1 pp), Danemarca (-3,1 pp) și Letonia (-2,3 pp).
În termeni nominali și în monedă națională, România și-a majorat obligațiile de plată în decurs de un an cu aproape 180 miliarde lei, de la 916.404 milioane lei până la 1.096.295 milioane lei. De reținut, ritmul de creștere s-a accentuat între T2 2025 și T3 2025, când sporul a fost de peste 56 miliarde lei, adică peste media trimestrială de 45 miliarde lei.
Cu toate acestea, modificarea de la un trimestru la altul ne-a poziționat de-abia pe locul patru în UE, într-un context internațional complicat. Respectiv, cu cele +1,6 pp înregistrate, am fost la egalitate cu Lituania și sub Luxemburg (+2,6 pp), Bulgaria (+2,1 pp) și Franța (+1,8 pp). La polul opus, Letonia (-2,9 pp), Grecia (-2,2 pp), Slovenia și Finlanda (ambele -1,7 pp) au alcătuit topul reducerilor.
Reamintim că nivelul atins la finele T3 2025 de datoria publică a României era de 58,9% din PIB dar, între timp, s-a ajuns la 60,2% în luna noiembrie, potrivit celor mai recente date publicate oficial de Ministerul Finanțelor. Pragul de 60%, trecut în octombrie pe datele operative, este cel care a determinat blocarea indexărilor de pensii și salarii.
| Știri BVB