• Țara noastră a înregistrat, în 2025 o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, fapt ce a determinat inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.
România s-a confruntat în acest an cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa Centrală și de Est, influențate de dezechilibre în mixul energetic și infrastructura de producție.
Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic , având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În luna iulie 2025, România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa, potrivit Asociației România Inteligentă, care susține că România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria.
Această situație a avut mai multe cauze: piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili; taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene; lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final; speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț; tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
Potrivit ministrului energiei, Bogdan Ivan, România a ales, în ultimii 15 ani, o viziune în care programele de finanţare în materie de energie să fie disipate, iar toate acestea, dublate de o piaţă cu nişte reguli foarte subţiri, au făcut ca, astăzi, să plătim aproape cel mai mare preţ la energie din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor. Acesta a explicat: “În momentul de faţă, România este adevărat că se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă în ceea ce priveşte sistemul energetic naţional (…) Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales în urmă cu mai mulţi ani de zile să acceseze poate cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană, într-o formă în care şi-a asumat ca, până la finalul anului 2025, o să închidă cea mai mare parte a centralelor pe cărbune din ţara noastră, comparativ cu Polonia şi Germania, care şi-au asumat acelaşi lucru, dar cu termen 2038, respectiv 2049. Ce a însemnat acest lucru? Faptul că, în ultimii 15 ani de zile, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie pe gaz şi cărbune, capacităţi de producţie energie electrică în bandă.
Pe de altă parte, România a ales o viziune în care programele de finanţare în materie de energie să fie disipate, având şase ministere care finanţează proiecte în energie şi eficienţă energetică, precum şi aproximativ 40 de programe distincte care uneori finanţau acelaşi lucru. În această formulă, România a ales să instaleze aproximativ şase gigawaţi pe panouri fotovoltaice, capacităţi de stocare. Toate aceste lucruri, dublate de o piaţă cu nişte reguli (…) foarte subţiri care uneori au fost încălcate, au făcut ca, astăzi, România să aibă un deficit de aproximativ 1.500 – 2.000 de megawaţi la 24 de ore, lucru care face, e adevărat, să plătim aproape cel mai mare preţ din toată Uniunea Europeană atunci când raportăm la veniturile oamenilor”.
Ministerul Energiei a înaintat în această toamnă Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un act normativ care actualizează legislaţia şi transformă în obiective de interes naţional obiectivele importante de producţie şi transport al energiei şi gazelor.
* Chisăliță: Europa de Est are un preţ mai ridicat la energia electrică pe pieţele PZU decât Europa de Vest, pe fondul creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, a declarat că Europa de Est are un preţ mai ridicat la energia electrică pe pieţele PZU decât Europa de Vest, pe fondul creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică. “Europa de Est are un preţ la energia electrică pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (datorită distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (datorită reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică). Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua din ţările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria)”. Conform sursei citate, după sincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeană (martie 2022, în regim de urgenţă), fluxurile de energie în regiunea estică au crescut datorită faptului că Ucraina şi Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia şi România.
Aceste fluxuri noi în Europa de Est au crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest (Austria, Slovacia, Ungaria un nod central al reţelei ENTSO-E). Totodată, fluxurile noi au făcut redispecerizarea mai dificilă (operatorii de sistem au trebuit să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru stabilitate) şi au accentuat diferenţele de preţ între Europa de Vest (unde reţeaua e densă şi interconectată) şi Europa de Est (unde există gâtuiri ale reţelei).
• Problema interconectărilor, discutată la nivel european
La începutul anului, fostul ministru al energiei Sebastian Burduja a explicat motivul pentru care România are prețuri mari la energia electrică. Un motiv este lipsa capacităților de producție, dar altul este lipsa interconectiviţătii între statele membre, mai ales Austria și Slovacia, care nu au făcut demersuri în acest sens.
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a cerut Comisiei Europene să rezolve discrepanţele existente la nivelul blocului comunitar în ceea ce priveşte preţul energiei electrice.
Și Europarlamentarul Virgil Popescu a declarat în mai multe rânduri de ce nu avem piaţă funcţională de energie electrică la nivelul Uniunii Europene: “Energia nu circulă liber de la nord la sud, de la est la vest. Există o gâtuire, o barieră între Europa de Vest şi Europa Centrală şi de Sud-Est, practic: între Austria şi Ungaria. Şi Austria – Slovacia, energia nu circulă liber, este gâtuită. Între Austria – Slovacia nu există nicio conexiune, ceea ce este inadmisibil în anul 2025. Şi austriecii, şi slovacii trebuie să îşi rezolve această problemă”.
Mai mulți politicieni au ridicat această problemă în fața autorităților europene, argumentând că diferenţele persistente de preţ – chiar şi de peste 20% faţă de Vest – sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală. Propunerea a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria – România.
• Bogdan Ivan: Peste 7.000 de megawaţi vor fi finanţaţi de Comisia Europeană pentru interconectările cu ţările vecine
Bogdan Ivan a anunțat, recent, că România va beneficia de preţuri mai mici la energie pentru consumatori şi industrie datorită proiectelor de interconectare electrică cu ţările vecine. „Ceea ce era doar o listă de dorinţe acum câtva timp, astăzi este deja realitate. Peste 7.000 de megawaţi vor fi finanţaţi pentru interconectările cu ţările vecine. Asta înseamnă preţuri mai mici în România, înseamnă transformarea ţării noastre într-o ţară care reuşeşte să producă energie pentru ţările vecine”.
Pachetul european privind reţelele de energie este foarte important pentru România, pentru a putea avea acces la energie din ţările occidentale, a declarat pe 15 decembrie ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la începutul reuniunii Consiliului TTE al Uniunii Europene (Energie).
“Este o zi foarte importantă pentru reţelele energetice europene. În acest moment lucrăm la modul în care să conectăm ţările din Europa de Est cu cele din Europa Centrală şi de Vest. Pachetul pentru reţele este foarte important pentru România, ţara noastră având unele dintre cele mai mari preţuri la energie din întreaga Uniune Europeană. Din acest motiv, este foarte important pentru noi să avem acces la energie din ţările occidentale, de exemplu din Franţa, atunci când preţul energiei este foarte accesibil. Aşadar, când vorbim despre securitatea energetică a întregii Europe, securitatea energetică a României este un punct crucial, inclusiv coridorul vertical cu energie din SUA, din Grecia, din portul Alexandroupolis, către Bulgaria, România, iar apoi către Ucraina, Moldova, Ungaria şi Austria”, a spus Ivan.
* România va avea în continuare active centrale pe cărbune
În octombrie, Bogdan Ivan a anunțat că, după negocieri dure cu oficiali europeni, România va avea în continuare active centrale pe cărbune: “Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține furnizarea de agent termic, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora. Printr-o modificare a PNRR-ului, care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem în continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă. De asemenea, 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă.
Ministrul Energiei a menționat că România ‘era în paradigma’ de a închide un total de 1.755 de megawați, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a țării, la o penurie energetică și, în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care care deja au un preț foarte mare, și la o creștere a facturilor românilor.
“Dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energiei electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4.500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă. Iar, în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice, plus capacități de stocare”, a explicat Ivan.
Acesta a transmis că va fi foarte multă muncă de făcut la Complexul Energetic Oltenia și va trebui să se intre într-un ritm accelerat de modernizare. Pentru centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele, după ce se vor termina procedurile de licitație publică, iar, în urma deblocării unui proiect de 500 de megawați panouri fotovoltaice, plus capacități de stocare, anul viitor va fi instalată și această nouă facilitate.
• Burduja: Anul acesta s-au pus în funcțiune, până la 1 decembrie: 157MW pe gaz, 38MW eolian, 1284MW solar și 357MW STOCARE. În total, 1836MW
Datele Transelectrica arată că anul acesta s-au pus în funcțiune, până la 1 decembrie: 157MW pe gaz, 38MW eolian, 1284MW solar și DA, 357MW STOCARE. În total, 1836MW! Deja peste recordul de anul trecut, când am reușit să conectăm într-un singur an 1251MW, cât în opt ani anteriori într-unul singur. Și nu am pus la socoteală prosumatorii, care înseamnă încă 750MW doar anul acesta, a anunțat recent fostul ministru Sebastian Burduja, actual consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.
Acesta a precizat: “Mai mult, 2026 se anunță cel mai bun an de după 1989. De ce? Pentru că se vor finaliza proiectele din PNRR (undeva la încă 800MW), Mintia și Iernut (peste 2100MW), poate și Răstolița, la care nu renunț nici mort. Plus alte proiecte mari, inclusiv cu finanțare privată, de la investitori care au prins încredere în România după ce le-am explicat potențialul țării noastre. Estimez că în 2026 vom avea încă 3000MW noi-nouți în sistem”.
• Ivan: Estimăm că vom ajunge la o putere instalată de aproximativ 2.200 MW până la finalul anului 2026
România ar putea avea, până la sfârşitul anului viitor, o putere instalată de aproximativ 2.200 megawaţi, după intrarea în funcţiune a centralelor Mintia şi Iernut, şi capacităţi pentru stocare de aproape 2.000 de megawaţi, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
2025 a marcat finalizarea și lansarea marelui proiect de investiții al Grupului Rompetrol, centrala de cogenerare de pe platforma Petromidia, cu putere instalată de 80 MW. Aceasta va asigura furnizarea stabilă de energie electrică și abur rafinăriei Petromidia, cu posibilitatea de a injecta surplusul de energie electrică în rețeaua națională.
Centrala va fi operată de Rompetrol Energy, deținută majoritar de Fondul de Investiții în Energie Kazah – Român S.A., alături de Rominserv și Centrala Termoelectrică Midia (deținută în prezent de Ministerul Energiei (56,58%) și KMG International (43,42%). Proiectul, în valoare de peste 164 milioane USD, este finanțat de Fondul de Investiții în Energie Kazah – Român S.A.
Rompetrol Energy a obținut în luna decembrie licența de exploatare de la ANRE. Din informațiile noastre, centrala furnizează curent și abur către Petromidia.
Per total, noua facilitate va genera aproximativ 80 MW de energie electrică, din care circa 60-70 MW pentru acoperirea integrală a necesarului de curent al platformei Petromidia, precum și abur tehnologic de până la 180 de tone/oră, corespunzător necesarului maxim de consum al platformei.
În vară, Bogdan Ivan a spus: “Este poate cea mai importantă investiție în sistemul energetic din Dobrogea și vine cu un mesaj foarte clar pentru piața de energie din România, faptul că se poate, faptul că suntem consistenți atunci când spunem că avem nevoie de o creștere a capacităților de energie la nivel național. (…) Cred foarte mult că această investiție făcută în parteneriat, în baza parteneriatului stabilit de statul român și Kazakhstan în 2013, în valoare de 164 de milioane de dolari, reprezintă startul unei serii de investiții consistente, investiții care se vor duce până la un miliard de dolari”.
Recent, Ivan a mai declarat: “Cu alte două centrale extrem de importante aflate acum în fază avansată – Iernutul şi Mintia, estimăm că vom ajunge cu o putere instalată nouă de aproximativ 2.200 megawaţi până la finalul anului 2026 şi pe proiectele pe care le avem acum în derulare pe linii de finanţare active, cu bani foarte clar identificaţi, estimăm capacităţi pentru stocare de aproximativ 2.000 de megawaţi până la finalul anului 2026”.
Noua centrală de la Mintia este o investiție în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro și va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaz din România și una dintre cele mai moderne din Europa de Est. Centrala este construită pe locul fostei termocentrale Mintia, utilizând infrastructura existentă și va avea o capacitate de 1.700 MW. Prima turbină cu gaz de la Mintia este programată să înceapă teste la începutul anului 2026, iar producția de energie este estimată să înceapă în vara anului 2026 când componentele centralei vor fi operaționale.
Centrala de la Iernut, care e finalizată deja în proporţie de peste 90%, poate fi terminată în 6–9 luni, a spus ministrul Energiei, care a reziliat contractul cu constructorul Duro Felguera şi a executat garanţia de bună execuţie. După pornire, Iernut va adăuga peste 400 MW de energie stabilă în Sistemul Energetic Naţional, a promis ministrul Ivan.
• În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale
În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă, potrivit Asociației România Inteligentă.
Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.
| Știri BVB