Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuzxr:d:DAFsX8QdH50:1,j:8028066968055594271,t:23082315
Articol preluat de pe site-ul Asociației Cred în România
Contrar percepției generale, România exportă astăzi de 20 ori mai mult decât în perioada comunistă. Exporturile de bunuri ale României au stagnat în întreaga perioadă comunistă și au crescut spectaculos doar după Revoluție, de la 5 mld. USD în 1990 la 100 miliarde USD în 2024. Dacă adăugăm și exporturile de servicii, care au atins 42 mld. USD în 2024, atunci exporturile României totale ale României au ajuns anul trecut la 140 mld. USD.
Sursă: Date din World Trade Organisation (WTO) Database https://stats.wto.org/
Exporturile nu au crescut doar ca valoare, ci și ca procent din PIB. Astfel, în 1990, exporturile contau pentru 16,7% din PiB, procent care a crescut lent până în 2009, moment în care a explodat până la 42,3% din PIB în 2017 și 39,2% în 2023.
Sursă: Indicator Banca Mondiala și OCDE pentru conturile naționale, Accesibil la https://data.worldbank.org/indicator/NE.EXP.GNFS.ZS?locations=RO
În același timp însă, deficitul balanței comerciale de bunuri a crescut în volum, în special în perioadele de creștere economică, întrucât importurile au avut o creștere mai rapidă decât exporturile. Acest fenomen are mai multe cauze, printre care creșterea puterii de cumpărare a populației, dar și creșterea complexității industriei românești, care în unele situații importă materii prime sau intermediare pentru a realiza produse finale. România a avut în mod tradițional, în ultimii 100 de ani, inclusiv în perioada comunistă, un deficit comercial la bunuri semnificativ. Începând cu 1960, în fiecare decadă cu excepția anilor ’80, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi variază în jurul cifrei de 85-90%. Anii ’80 sunt însă departe de a fi un model economic, reprezentând o perioadă de sărăcire, foamete și suferință pentru români.
Evoluția decenală a comerțului exterior și a soldului balanței comerciale în perioada comunistă, mil. USD prețuri curente
Sursă: Preluat din Zaman, Gheorghe și Georgescu, George, A retrospective study on Romania’s external trade in the past 100 years, https://mpra.ub.uni-muenchen.de/89707/1/MPRA_paper_89707.pdf , realizat pe baza WTO Statistics Database
Pe de altă parte, un fapt rareori menționat este că deficitul comercial la bunuri al României este astăzi, spre deosebire de perioada comunistă, compensat parțial de excedentul comercial semnificativ la servicii. Pentru anul 2023 dacă am calcula doar comerțul cu bunuri, ajungem la un grad acoperire al importurilor cu exporturi de doar 74%. Luând însă în calcul și excedentul comercial la servicii, gradul total de acoperire al importurilor cu exporturile ale României urcă la 87%.
Într-o altă ordine de idei, în privința exporturilor este necesar să analizăm distribuția geografică a destinațiilor. O vulnerabilitate este constituită de faptul că exporturile României sunt concentrate în Uniunea Europeană într-o proporție dezechilibrată. De altfel, România este una dintre țările europene cele mai dependente la export de Piața Unică, cu 72,4% din exporturile românești de bunuri îndreptându-se către UE, la antipozii unor țări precum Franța, Irlanda, Cehia etc.
Printre altele, aceasta demonstrează o profundă integrare a României în lanțurile valorice europene. Totuși, Europa nu mai este polul global de creștere, generând doar 18% din PIB-ul global. Cu alte cuvinte, este neproductiv pentru România să își concentreze eforturile de export într-o piață care are un potențial de creștere inferior față de restul lumii. Totodată, cea mai mare parte din deficitul comercial al României este înregistrat în relația cu UE, în special cu țările cele mai apropiate și asemănătoare precum Ungaria și Polonia. Așadar, pe lângă faptul că UE nu este cea mai atractivă piață de export, este și una în care România este necompetitivă.
Acest deficit comercial cu UE este recuperat parțial de comerțul cu alte zone ale globului cu care România înregistrează excedente comerciale. Acest lucru indică că exporturile românești sunt mai competitive în alte piețe decât cele europene. De aceea, este indicat ca România să facă toate eforturile pentru a diversifica destinațiile sale de export și investiții, către regiunile globului unde este competitivă și unde are avantaje istorice, politice și strategice. Printre aceste zone putem enumera Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, America Latină și Africa. Totodată, spre deosebire de UE, aceste piețe sunt în plină emergență și se constituie drept poli globali de creștere.
În ceea ce privește întreprinderile care realizează exportul, investitorii străini ocupă o poziție vitală în economia României. În formarea exporturilor naționale, companiile străine cu capital integral străin rezidente în România au o contribuție majoritară de 69% din exporturile realizate.
În consecință, este necesar ca România să mărească și să prioritizeze subvențiile și facilitățile pentru companiile românești care își doresc să exporte în străinătate, în special în zone non-comunitare. De asemenea, întregul aparat diplomatic și administrativ al României trebuie să se pună în serviciul companiilor românești care vor să se extindă în zonele mai îndepărtate, folosind toate mijloacele pentru promovarea acestora.
Dr. Adrian Băzăvan este membru fondator al Asociației „Cred în România”. Consultant, expert în politici de inovare și fost diplomat european, este autor al cărții China’s Innovation System: Industrial Policy, Funding Mechanisms and Foreign Investment.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a dispus Corpului de control să demareze, luni, o anchetă…
Guvernul Greciei a cerut ajutor prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene pentru stingerea…
Compania americană de asigurări Allianz Life a confirmat sâmbătă că hackerii au furat informaţii personale…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine duminică, de la ora 17.00, o conferinţă de presă, în contextul…
Qatarul a ameninţat că va întrerupe livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) către Uniunea Europeană,…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute duminică, în Scoţia, cu preşedintele…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Regret că autorul nu a amintit nimic despre faptul că eram in elita mondială la producția și comercializarea de instalații de foraj, rulmenți industriali la care se adăugau cereale, tractoare, apa grea, îngrășăminte și produse chimice, locomotive diesel și electrice, tehnica militara și muniții, mobila, ...
Este bine că aflăm că , 69% din creșterea de 20 de ori a exporturilor in perioada UE, este realizată de companii străine cu capital STRĂIN, preponderent în Europa.
Era bine dacă mai aflăm ponderea in aceste exporturi a companiilor mixte și am fi aflat că exporturile ROMÂNEȘTI nu se încadrează în acea cifră și, oricum minim 70% din încasările din acestea au luat drumuri vestice, noi așteptând euroii de la căpșunari. Fără a sublinia autorul, sunt convins că toate acele firme și -au achitat obligațiile fiscale până la ultimul leuț, deficitul de încasări la buget datorându-se exclusiv firmelor românești...
Concluzia e cinstita, dar preambulul nu.
Niciodata nu se compara un indicator la distanta de 35 de ani, fara actualizarea lui.
Astfel 140 mld dolari de azi, fac 56 mld in 89. Cei 100 mld fara servicii fac 41 mld in 1989.
2. Ati luat referinta anul 1990, cu 5 mld, an de prabusire economica, in loc sa luati 1989. Realizarile din 1989 sunt raportate in 90 si conform graficului dvs erau de peste 10 mld dolari in 1989.
Deci nominal comparam 40 cu 10 respectiv incluzand serviciile din 2024, 56 mld dolari echivalenti. Concluzia de 4-5 ori la nominal.
3. Nu e suficient sa analizezi doar exporturile, ci si importurile care concura la obtinerea lor. Asa vedem valoarea adaugata in tara, profitul national, cee ce ne ramane.
Deci vedeti la cele 10 mld, cate mld erau importurile aferente. Adica, cat dolari importam pentru 1 dolar exportat. Din informatii rapid culese de Chat gpt erau cam de 10-30%. Deci 10-30 centi importuri la 1 dolar export, rezultat 70-90% profit!
In 2024 cum a fost? Cautati dvs si reveniti cu o continuare a articolului. Pana atunci luam global ce avem, balanta comerciala totala in 2024: 116 mld importuri si 88 mld exporturi.
Deci pentru 1 dolar exportat in 2024, costa 1,3 dolari. Pierdere 0,3 dolari! Deficitul comercial.
Astfel, cei 30 de centi importuri (din 1,3) care ne ajuta sa exportam 1 dolar, ii obtinem din imprumuturi cu dobanda.
3. Nivelul de trai si salariu mediu
89 -205 $, 2024 1134$ . De x5 ori.
Insa in fiecare din cele doua salarii intra:
Carne porc: 340 kg fata de 123-235 kg in 2024.
Cascaval: 122 kg fata de 97 kg anul trecut.
Paine: 2 kg fata de 1,88.
Lapte: 1225 litri fata de 806
Benzina: 340 litri fata de 750 litri. Buun!
Daca scazi din sal mediu rata la casa, sa nu dea la fel...Adica pare ca te-ai plimba dublu, dar...mai investigam. Pentru ca, chiria la apartament de 50 m2 era 3-5% din salariu mediu, azi e 50%.
Adevarat ca atunci, nu toti aveau acces la acele alimente la discretie, din cauza mobilizarii pentru plata datoriei externe.
Un apartament mediu, 50mp, atunci in Bucuresti costa 23-33 salarii medii. In 2024 costa 97 de salarii lunare!
Asta e puterea de cumparare comparativa. O parte majoritara.
Dl Bazavan va raspunde in zilele urmatoare. Multumim pentru opiniile trimise.
Erata la comentariul anterior:
Paine: 2042 kg, față de 1882 kg.
Cu ocazia asta clarificam:
- franzela era 1,2-2 lei la 300-400 gr, deci 350gr la 2 lei, 300-526 kg; Sau 4,375 lei/kg pt 1,75 lei 375 gr. Deci intre 457 kg si 685 kg la salariu mediu 2000-3000 lei.
- painea rotunda de 1 kg era 3 lei, deci 666-1000 kg.
In 2024 paine rotunda, similara la 1 kg era 12-15 lei, deci 441-353 kg, salariu 5300 lei.
Franzela de 350 gr in 2024, minim! 5 lei/kg, deci 1060 kg, la calitati deloc comparative.
Stimate Domnule/Stimată Doamnă Hamangiu,
Vă mulțumesc. Câteva comentarii foarte valide care ne ajută să analizăm mai în profunzime.
Aveți deplină dreptate în privința normalizării valutei la rata inflației. Dar chiar și calculând astfel, exporturile din 2024 sunt de 11,5 ori mai mari decât în 1990, și de 5 ori mai mari decât în 1989. Motivul pentru care am ales 1990 și nu 1989 este că nu avem date pe servicii înainte de 1989.
Pe de altă parte, putem observa în mod evident pe grafic că și neținând cont de rata inflației, exporturile au stagnat între 1948 și 2000, după care au explodat pur și simplu. În mod particular stagnată a fost perioada 1980-1989, România sfârșind în 1989 a exporta în valoare nominală mai puțin decât în 1980.
Un indicator relevant pentru a vedea cât a evoluat contribuția exporturilor în economie, este contribuția exporturilor la PIB. De la 16,7% în 1990, la 39,2% în 2023.
Referitor la balanța comercială, v-am dat datele în articol. România lui Ceaușescu a avut deficit comercial în decadele 60' și 70', când gradul de acoperire al importurilor cu exporturi era similar cu cel de astăzi, undeva la aprox. 90%. România lui Ceaușescu a avut excedent comercial doar în perioada catastrofală, inclusiv pentru exporturi, a decadei 80’.
În privința capacității de cumpărare aici e cel mai interesant.
România are astăzi:
- România, cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice , Al doilea cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, după Bulgaria https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-cel-mai-ieftin-stat-ue-pentru-alimente-si-bauturi-nealcoolice-tarile-unde-sunt-cele-mai-scumpe-produse.html
- Printre cele mai ieftine locuințe din Europa. Un român are nevoie de 6,3 salarii medii brute anuale pentru a-şi cumpăra un apartament standard (70 mp), în timp ce un ceh are nevoie de 13 salarii medii brute anuale https://premierimobiliare.ro/page/romania-tara-cu-cele-mai-ieftine-locuinte-din-ue-studiul-a-analizat-piata-imobiliara-din-23-de-state-europene-69f601053a5e#:~:text=%E2%80%9DRom%C3%A2nia%20se%20afl%C4%83%20pe%20locul,din%20principalele%20ora%C5%9Fe%20din%20Rom%C3%A2nia.
Comparația cu prețurile la produse înaitne de 1989, raportate la salariul mediu, ar fi validă dacă produsele acelea chiar ar fi fost de găsit și ar fi fost de găsit la aceeași calitate și varietate. Nici nu mai contează cât costa litrul de benzină din moment ce nu îl aveai.
Dar presupunând că am fi putut găsi produsele, unele analize arată că astăzi puterea de cumpărare e mult mai mare:
- Un român cu salariu mediu în 1989 putea să cumpere într-o lună 92kg de carne de porc. Se pot cumpăra astăzi 169kg.
Tot atunci, cu un salariu se puteau cumpăra 785 de pâini, pe când acum se pot cumpăra 2500 de pâini.
Și chiar dacă benzina era mai ieftină, acum un român își poate cumpăra din salariu mai mult decât dublul cantității din 1989.
În 1989, speranța de viață a unui român era de 69 de ani. Acum, după 35 de ani de la Revoluție, un român trăiește, în medie, aproape 77 de ani, iar speranța de viață mai mare nu poate fi decât consecința unui trai mai bun.
https://www.antena3.ro/actualitate/social/se-traia-mai-bine-sau-nu-vremea-lui-ceausescu-697193.html