de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe locul 2 în UE la riscul de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj al persoanelor afectate de 27,9%, ne-am poziționat după Bulgaria (30,3%) dar peste Grecia (26,9%), Spania și Lituania (ambele cu 25,8%). La polul opus, figurează țări precum Cehia (11,3%), Slovenia (14,4%), Olanda (15,4%), Polonia (16%) și Irlanda (16,7%).
În 2024, 93,3 milioane de cetățeni europeni (21% din populația totală a UE) s-au aflat sub risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că s-au aflat în cel puțin una dintre următoarele situații: risc de sărăcie, privare materială și socială severă și/sau apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii. Comparativ cu 2023, s-a înregistrat o reducere marginală a acestui procentaj (21,3% din populație, respectiv 94,6 milioane persoane).
De reținut, categoria de vârstă cea mai afectată a fost cea între 18 și 24 de ani (26,2%), în timp ce nivelul minim s-a consemnat între 25 și 49 de ani (19,2%). După o creștere la 20,8% pe segmentul 50 – 64 ani, datele colectate și procesate de Eurostat arată o revenire spre minim pentru categoria de la 65 de ani în sus (19,4%).
Ineresant, contrar percepției publice, România coboară tocmai pe locul 8 la această din urmă categorie (29,3%), deoarece stăm mai bine decât Letonia (42,9%), Estonia (40%), Lituania (39,1%), Croația (37,6%), Bulgaria (36,6%), Malta (31,7%) și Cipru (31,5%) și aproape de Ungaria (28,5%). Media UE la acest indicator a fost de 19,4%.
Tot pe locul 2, însă mult mai aproape de Bulgaria ne-am situat în ceea ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială în cazul gospdăriilor cu copii în întreținere (30,4% la noi față de 30,8% la sud de Dunăre), de puțin peste Spania (30,2%). În schimb, părăsim podiumul format din Letonia (32,3%), Estonia (29,9%) și Bulgaria (29,8%) în cazul gospodăriilor fără copii în întreținere.
Diferența între cele două categorii de gospodării este considerabilă, pe model francez, spaniol sau grec și pe dos decât în țările baltice, Danemarca sau Finlanda, Ceea ce indică o alocare a resurselor pentru protecția socială în favoarea persoanelor vârstnice și nu pentru asigurarea unor șanse egale de dezvoltare pentru copii.
| Știri BVB