Roxana Bojariu, ANM: Mortalitatea atribuibilă factorului termic în București este mai mare decât în ruralul din jurul Capitalei

Bojariu: “Atunci când noi reducem emisiile, de fapt reducem și poluarea locală. Sănătatea publică vine cu beneficii locale pe baza acestei reduceri a amprentei de carbon”

Mortalitatea atribuibilă factorului termic în București este mai mare decât în ruralul din jurul Capitalei, a declarat doamna Dr. Roxana BOJARIU, Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie al ANM, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM.

Potrivit doamnei Bojariu, trăim acum într-o urgență/criză climatică, iar civilizația noastră umană trebuie salvată.

Domnia sa a explicat: “La ANM, am făcut Studiul privind impactul schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populației în cadrul unui proiect european, ceea ce spune foarte multe despre starea sistemului de cercetare românesc, unde avem o subfinanțare cronică și unde nu sunt bani – anul trecut au fost alocați cercetării 0,2% din PIB, iar pensiile speciale au avut 0,8%!

Aşadar, în proiectul european EXHAUSTION, coordonat de institutul CICERO pentru cercetări climatice din Norvegia, noi, echipa Administrației Naționale de Meteorologie, am avut ca sarcină să proiectăm cu o granularitate spațială mai fină proiecțiile  viitoare pentru calitatea aerului, dar și pentru temperatură, factori importanți pentru sănătatea publică.  Cu ajutorul unor metode statistice, am obținut informații climatice la scara de 1km (potrivită analizelor pentru mediul urban) pe baza rezultatelor modelelor dezvoltate, cu o rezoluție spațială de 30 de km, de colegii noștri vest-europeni din proiectul EXHAUSTION.

În plus, proiectul EXHAUSTION ne-a ajutat foarte mult, oferindu-ne exemple ale colegilor noștri vest-europeni  privitoare la cuplarea datelor climatice cu datele de mortalitate, pentru a vedea, de exemplu, ce poate fi atribuit extremelor termice, în special în marile aglomerări urbane. Studiul a fost făcut în zona București, cu date de mortalitate zilnică înregistrate la Institutul national de Sănătate Publicăpe perioada 1999-2019, înainte de COVID.

Concluzia  a fost că mortalitatea atribuibilă factorului termic în București este mai mare decât în zona rurală din jurul Bucureștiului. Am folosit  caracterizarea urban-rural după datele Institutului Național de Statistică.

Se ştie că mortalitatea cea mai mare la nivel european pentru boli cardiovasculare este, din păcate, în România și noi am luat exact tipul acesta de mortalitate  ca să identificăm legătura sa cu  factorultermic. Am constatat, aplicând modele neliniare sophisticate, că în București se poate atribui un nivel mai mare de mortalitate decât în zona ruraă din jurul său, statistic vorbind, , deşi în București avem mai multe spitale şi mai mulți doctori. Dar există și alți factori precum insula de căldură a orașului și poluarea.

Un alt rezultat surpriză este că, dintre cei cu boli cronice de inimă, de plămâni, boli ale sistemului circulator, femeile sunt mult mai vulnerabile la temperaturi ridicate în București.

Aceste rezultate încă nu sunt înglobate în planurile de sănătate, în strategiile guvernamentale, deşi ar trebui.

De asemenea, în cadrul studiului la nivel internaţional s-a constatat că există o legătură și cu poluarea, adică avem de-a face cu un efect al poluării care vine și amplifică efectul termic.

În climatul prezent, mortalitatea este mai mare pentru temperaturile scăzute, încă, dar pe măsură ce avansăm, scade mortalitatea în timpul iernii pentru bolile  cardiovasculare, dar crește foarte mult vara din cauza valurilor de căldură. În acest fel, pe viitor, mortalitatea netă crește – scade iarna, dar crește mult mai mult vara. Dacă păstrăm Bucureștiul așa cum e el acum, fără o planificare urbană inteligentă, cu actualul sistem de sănătate, cu aceeaşi demografie, dacă nu modificăm nimic, mortalitatea în București va continua să fie mai mare decât în zona rurală de lângă București”.

Atunci când noi reducem emisiile, de fapt reducem și poluarea locală. Sănătatea publică vine cu beneficii locale pe baza acestei reduceri a amprentei de carbon, a mai spus doamna Bojariu.

Domnia sa a spus: “Se vorbește mult de profit și sunt de acord că profitul este cel pe care inima economiei îl urmează. Dar depinde mult cum definești profitul.

Dacă tu definești profitul numai aici și acum, evident că vei spune că toate complicații cu noile norme ale tranziţiei verzi nu sunt pragmatice, pentru că vorbim de bani în plus.

Dar dacă definești profitul inclusiv cu costurile sociale și de mediu, vei ajunge la o altă imagine, mult mai corectă, pentru că profitul aici și acum este deja un concept mincinos, depășit și nu funcționează decât prin băgarea unor costuri sub preș.

Este clar că noua paradigmă economică este funcțională, normală și foarte pragmatică dacă suntem cinstiți între noi.

Eu salut toate aceste eforturi, sunt dificile la început, dar,  dacă stai pe marginea tranziției și îți plângi soarta sau spui că nu-i pragmatic, nu faci decât să rămâi în urmă  și nu vei ține pasul cu celelalte ţări.

Noua paradigmă a economiei circulare, a unei economii în care să pui toate costurile transparent, în așa fel încât să-ți calculezi profitul, cred că este calea cea mai bună de evoluție și pentru România este o oportunitate extraordinară, pentru că, la startul tranziţiei, ne așezăm toți, atât țările foarte dezvoltate, dar şi cele mai puțin dezvoltate. Acum ne-am egalizat, toți trebuie să facem saltul, toți suntem la început”.

VEZI AICI PREZENTAREA – Dr. Roxana BOJARIU, Coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din Departamentul de climatologie
al ANM