de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2024 a fost de 8.532 lei, cu 30 lei mai mare (+0,4%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 32 lei (+0,6%), până la 5.217 lei (1.048 euro nominal la cursul din mai 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +5,90% și al unui avans nominal de 14,3%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 7,9%. Este o valoare în continuă creștere de la începutul anului și mai mult decât dublă față de creșterea economică așteptată pe anul în curs (+3,4%).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul record de 1.768 euro (prețuri relative în România de 59,3%, calculate de Eurostat și publicate în decembrie 2023). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 14 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 254,0%.
Astfel, avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului precedent s-a majorat sistematic de la începutul anului și a ajuns la exact la nivelul pensiei reale. Evoluția ambelor tipuri de venituri a fost cu mult peste realizările din economie (+0,1% în T1 2024). Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 6,5% mai mare în primele patru luni din 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la 9,3 miliarde euro.
Patru sectoare de activitate, pe minus în termeni reali
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat învățământul (cu un fulminant +38,9% avans nominal, adică +31,2% în termeni reali). Urmează, pe podium, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+25,5%, respectiv +18,5%) și sectorul HoReCa (+13,8% în termeni reali, dar singurul rămas sub pragul de 3.000 lei).
Semnificativ peste media la nivel național mai figurează industria extractivă (+20,2% nominal și +13,5% real), comerțul (+17,2%, respectiv +10,6%), tranzacțiile imobiliare (+16,7%, respectiv +10,2%) și intermedierile financiare și asigurările (+16,5%, respectiv +10%). De reținut, șapte domenii de activitate au consemnat creșteri cu două cifre ale puterii de cumpărare.
Peste media pe economie (+7,9%) mai figurează transportul și depozitarea (+9,7% în termeni reali) și segmentul de distribuția apei, salubritate, deșeuri (+8,2%). La mică distanță sub medie se poziționează fabricarea autovehiculelor (+6,8%) și, nota bene, administrația publică (+6,7%). Cu creșteri între 5% și 6% apar industria prelucrătoare, construcțiile, tehnologia informației și, atenție, sănătatea.
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau destul de jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat simțitor. De luat aminte la poziția învățământului, care a trecut pragul de 30% creștere în termeni reali, în condițiile în care majoritatea secțiilor de vot se află în instituții de profil.
Oarecum paradoxal, la finalul clasamentului figurează patru activități în care puterea de cumpărare a scăzut. Dacă trei dintre scăderi pot fi calificate drept conjuncturale (de pildă, telecomunicațiile vin după valori de +19,4% și, respectiv +12% în luna precedentă), industria alimentară este abonată la coada clasamentului. Poate că nu întâmplător gradul de acoperire al importurilor cu exporturile de alimente a coborât la doar 58%, de unde și un deficit comercial considerabil.
| Știri BVB