de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2024 a fost de 8.553 lei, cu 110 lei mai mare (+1,3%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 70 lei (+1,4%), până la 5.228 lei (1.053 euro nominal la cursul din octombrie 2024, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale aflate la nivelul de +4,62% și al unui avans nominal de 13,8%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a crescut cu 8,8%. Semnificativ mai mult decât în luna precedentă și aproape de maximul atins în iulie (+8,9%) dar mult peste creșterea economică așteptată pe anul în curs (+2,8%, după +0,7% în primul semestru).
Pe fondul menținerii stabilității cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la nivelul de 1.745 euro (prețuri relative în România de 60,2%, calculate de Eurostat și publicate în iunie 2024). Cu referință oficială octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a crescut cu 2,5 puncte procentuale față de luna precedentă, ajungând la 251,2%.
Puterea de cumpărarea a venitului salarial mediu a reintrat pe o traiectorie de creștere, pe contrasens cu productivitatea muncii, după o minoră temperare în august. De reținut, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 7,7% mai mare în primele 9 luni ale lui 2024 față de aceeași perioadă a anului anterior iar deficitul comercial a urcat la 23,5 miliarde euro.
Sectorul IT, la coada creșterilor dar primul ca nivel de salarizare
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat segmentul HoReCa (+27,5% nominal și +21,9% ca putere de cumpărare), altminteri ultimul ca venit salarial mediu la nivel național. Urmează, pe podium, fabricarea substanțelor și produselor chimice (+24,4%, respectiv +18,9%) și tranzacţiile imobiliare (+22,2% nominal și +16,8% majorare reală).
Semnificativ deasupra mediei la nivel național apar domeniile bugetare. Prima este administrația publică (+13,5% ca putere de cumpărare), urmată de învățământ (+12,9%) și sănătate (+11,2%), la egalitate cu sectorul comercial. Între ele se intercalează fabricarea autovehiculelor (+13,3%) și distribuţia apei, salubritate, deşeuri etc. (+12,9%).
Situația evidențiază destul de clar rolul de referință al statului în politica salarială, unde deține rolul de market-maker. Dacă anul trecut sectoarele bugetare se situau relativ jos în clasamentul creșterilor salariale, acum au avansat și s-au menținut peste media națională. Marea noutate o constituie poziția sectorului de sănătate și asistență socială, aflat anul trecut la coada clasamentului.
Merită semnalat și avansul modest înregistrat în sectorul de tehnologia informației, de doar 8% nominal, respectiv +3,2% în termeni reali. Rezultatul IT exprimat la nivelul PIB pe primul semestru al anului a fost egal cu zero atât ca nivel față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și ca influență pe rezultatul economic anunțat de INS (+0,7% în varianta provizorie).
Spre finalul clasamentului mai figurează industria alimentară (tot 8% nominal și 3,2% real) și agricultura (+7,3%, respectiv 2,1%), în timp ce construcțiile dețin penultima poziție, cu o creștere nominală de doar 6,3%, echivalentă cu numai +1,6% ca putere de cumpărare. Fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului apar drept „lanternă roșie” prin efect de bază, deși secundează nominal IT-ul.
| Știri BVB