Scădere marginală a salariului mediu dar avansul puterii de cumpărare a crescut la 5,3%

Câștigul salarial mediu brut din luna august 2023 a fost de 7.258 lei, cu 59 lei mai mic (-0,8%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 34 lei (-0,7%), până la 4.531 lei (912 euro la cursul din septembrie 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, cel mai redus nivel din ultimele șase luni).

Pe fondul creșterii cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a scăzut la 1.579 euro (prețuri relative calculate de Eurostat pentru România la 57,8% pentru anul 2022). Salariul real a scăzut cu 1,2 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 229,6% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

Totuși, în contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +9,43% și al unui avans nominal de 15,2%, creșterea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a urcat la nivelul de 5,3%. Oarecum paradoxal în raport cu percepția publică, avem de a face cu o îmbunătățire în decurs de un an de 7,5 puncte procentuale, departe de creșterea economică previzionată pentru 2023 (+2,8%). 

În pofida majorării semnificative puterii de cumpărare a salariilor, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu doar 1,1% mai mare față de aceeași lună din 2022 și 0,1% față de iulie 2023 pe date ajustate sezonier, în condițiile în care deficitul comercial pe primele 8 luni din 2023 s-a diminuat cu         17% față de aceeași perioadă din 2022.

Telecomunicațiile, la coada clasamentului evoluției salariale

Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează învățământul (+31,4% avans nominal și +20,1% în termeni reali), urmat de fabricarea produselor cocserie și prelucrarea țițeiului (+24%, respectiv +13,3%) și de sectorul construcțiilor (+21% nominal și +10,6% ca putere de cumpărare).

 Semnificativ peste media la nivel național mai figurează segmentul de transport şi depozitare (+10% în termeni reali), serviciile administrative şi activitățile suport (+9,5%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+7,5%). Industria prelucrătoare per total a coborât sub rezultatul pe întreaga economie (+4,8% față de +5,3%).

Dintre celelalte domenii bugetare, administrația publică și apărarea s-au menținut peste nivelul inflației anuale, respectiv +12,4% nominal, de unde un avans moderat de 2,7% în termeni reali, în timp ce sănătatea și asistența socială au rămas la coada clasamentului, majorarea nominală de 7,8% fiind echivalentă cu o scădere de -1,5% a puterii de cumpărare.

Sectorul agricol a înregistrat o scădere marginală a veniturilor reale (-0,4%), în timp ce industria alimentară a trecut în domeniul pozitiv (+0,2%). De remarcat că aici este localizată o sursă importantă a deficitului cronic din comerțul exterior, mai vizibilă în cazul fabricării produselor chimice (-4,4%). Pe ultimul loc figurează telecomunicațiile, singura activitate în care s-a produs o scădere a veniturilor nominale.

Autor: Dan Pălăngean