Scădere marginală a salariului mediu. Puterea de cumpărare, păstrată la +4,9%

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2023 a fost de 7.317 lei, cu 47 lei mai mic (-0,6%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 35 lei (-0,8%), până la 4.565 lei (931 euro la cursul din august 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, nivel record istoric).

Pe fondul stabilității cursului leului în raport cu moneda unică, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu s-a situat la aproape 1.600 euro (prețuri relative calculate de Eurostat pentru România la 57,8% pentru anul 2022). Salariul real s scăzut cu 0,9 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 232,6% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

Totuși, în contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +9,44% și al unui avans nominal de 14,8%, creșterea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior s-a păstrat la nivelul de 4,9%. Oarecum paradoxal în raport cu percepția publică, avem de a face cu o îmbunătățire de 7,4 puncte procentuale, cu mult peste creșterea economică previzionată pentru 2023 (+2,8%).

În pofida majorării puterii de cumpărare a salariilor, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost doar cu 0,7% mai mare față de aceeași lună din 2022 și în scădere cu 0,3% față de iunie 2023 pe date ajustate sezonier, în condițiile în care deficitul comercial pe primele 7 luni din 2023 s-a diminuat cu 17% față de aceeași perioadă din 2022.

Industria chimică, la coada clasamentului evoluției salariale

Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat învățământul (+33,6% avans nominal și +22,1% în termeni reali), urmat de fabricarea produselor cocserie și prelucrarea țițeiului (+26%, respectiv +15,1%) și de sectorul construcțiilor (+20,2% nominal și +9,8% ca putere de cumpărare).

 Semnificativ peste media la nivel național mai figurează serviciile administrative şi activitățile suport (+9% în termeni reali), fabricarea autovehiculelor (+7,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+6%). Industria prelucrătoare per total figurează și ea ușor peste rezultatul pe întreaga economie (+5,3% față de +4,9%).

Dintre celelalte domenii bugetare, administrația publică și apărarea s-au menținut peste nivelul inflației anuale, respectiv +12,8% nominal, de unde un mic avans de 3,1% în termeni reali, în timp ce sănătatea și asistența socială au rămas la coada clasamentului, majorarea nominală de numai 5,3% fiind echivalentă cu o scădere de -3,7% a puterii de cumpărare.

Sectorul agricol a înregistrat o creștere apropiată de zero a veniturilor, la fel ca și industria alimentară, care a marcat chiar un mic declin (-0,3%). De remarcat că aici este localizată o sursă importantă a deficitului cronic din comerțul exterior, și mai vizibilă în cazul fabricării produselor chimice (-4,8%), care au coborât pe ultimul loc în clasamentul evoluției salariale, ceea ce ar trebui să dea de gândit.