Schimbarea, vector al oportunităților (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

În primul semestru al anului curent am asistat la schimbarea fundamentală a încrederii la nivelul sistemului macro-financiar internațional, în contextul noii abordări în materie de politică comercială în prima economie a lumii, cu un PIB nominal de aproximativ 30 de mii de miliarde de dolari în prezent.

Acest aspect este reflectat de deprecierea semnificativă a cursului dolarului american, cu peste 10% între prima jumătate a lunii ianuarie și începutul lunii iulie, spre cel mai redus nivel de la începutul anului 2022, după cum se poate observa în graficul de mai sus.

Subliniez faptul că, din perspectiva istorică, intensificarea gradului de incertitudine și creșterea volatilității pe piețele financiare internaționale au determinat majorarea expunerii investitorilor pe active denominate în dolari, moneda americană fiind considerată cel mai bun refugiu în perioadele de criză.

De această dată, intensificarea incertitudinii spre un nivel record în trimestrul II din 2025 (determinată de schimbările la nivelul politicii comerciale în SUA) a determinat reducerea expunerii investitorilor pe dolarul american.

Cu alte cuvinte, nivelul ridicat al incertitudinii și persistența confuziei cu privire la politica comercială din prima economie a lumii au erodat încrederea investitorilor în moneda americană.

În acest context internațional complex și mai impredictibil ca oricând în perioada de după Al Doilea Război Mondial sunt necesare măsuri pentru ameliorarea încrederii agenților economici, prin promovarea de proiecte investiționale ambițioase, generatoare de creștere economică sustenabilă și stabilitate.

Pe de altă parte, această perioadă reprezintă un moment unic pentru a construi o economie mondială în care toate țările se pot integra într-o formă echilibrată, aspect fundamental pentru promovarea păcii, generarea de prosperitate și protejarea planetei.

O soluție pentru traversarea acestei perioade dificile pe plan mondial este întoarcerea la bază, prin promovarea de măsuri care să conducă la ameliorarea cooperării internaționale, dat fiind că pe parcursul ultimelor decenii comerțul internațional și tranzacțiile financiare internaționale au avut o contribuție fundamentală la creșterea economică pe plan mondial.

Atrag atenția cu privire la o serie de măsuri care pot determina ieșirea economiei mondiale din starea de paralizie cu care se confruntă în prezent: identificarea de oportunități de integrare economică Vest-Est, promovarea voinței de a transforma (inclusiv ESG, Revoluția Digitală, Revoluția Inteligenței Artificiale), generarea unui nivel mai ridicat de autonomie și de rezistență a sistemelor economice la șocuri, apropierea științei de societate și promovarea unei atitudini pro-schimbare.

De asemenea, persistența incertitudinii la un nivel ridicat, coroborată cu tendința de creștere pentru costurile reale de finanțare pe termen lung (în SUA spre maximul de la începutul acestui secol) sunt factori care reclamă schimbări ale atitudinii investitorilor în ceea ce privește evaluarea activelor și selecția oportunităților investiționale.

În acest context, se recomandă diversificarea expunerii investitorilor pe piețele financiare internaționale, investiția permanentă în capitalul uman (dat fiind că talentul este componenta fundamentală care determină diferența de performanță între companii și economii) și identificarea de instrumente pentru a face față șocurilor pe viitor (pregătirea din timp, costul de prevenire a crizelor fiind mai mic raportat la costul remedierii impactului șocurilor).

Printre soluțiile posibile din perspectiva investițiilor în economia financiară (pentru maximizarea randamentelor investițional în această perioadă) se menționează dezvoltarea de platforme investiționale descentralizate, generarea de capacități de analiză investițională pe mai multe piețe și întărirea parteneriatelor.