Șeful FMI spune că țările bogate „nu pot închide singure” deficitul de finanțare pentru schimbările climatice

Ajutorul public și finanțarea doar de la guvernele țărilor dezvoltate nu vor fi suficiente pentru a reduce deficitul de finanțare pentru inițiativele privind schimbările climatice din țările în curs de dezvoltare, a declarat șefa FMI Kristalina Georgieva pentru CNBC.

Sunt necesare mai multe investiții private pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și atingă obiectivele privind schimbările climatice, a spus directorul general al Fondului Monetar Internațional.

„Nu îl vom închide (n.n. deficitul) niciodată dacă ne bazăm pe generozitatea țărilor bogate, pentru că este prea mare pentru a fi inchis din bani publici”, a declarat Georgieva pentru CNBC în timpul unui interviu la summitul COP27 privind schimbările climatice de la Sharm el-Sheikh din Egipt.

„Deci, cel mai important aici, și în lunile care urmează, este să lucrăm fără încetare pentru a crea oportunități pentru ca investițiile private să aibă loc în lumea în curs de dezvoltare.”

Înaintea summit-ului, Națiunile Unite a cerut „finanțări sporite și punerea în aplicare a acțiunilor” pentru a ajuta națiunile vulnerabile să se adapteze la urgența climatică.

„Schimbările climatice aruncă lovitură după lovitură asupra umanității, așa cum am văzut pe parcursul anului 2022”, a spus directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, Inger Andersen, invocand inundațiile devastatoare din Pakistan.

Țările vulnerabile și în curs de dezvoltare vor avea nevoie de între 160 de miliarde și 340 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului pentru a face schimbări legate de climă și până la 565 de miliarde de dolari până în 2050, se arată în raportul ONU.

Numai ajutorul public și finanțarea din partea guvernelor țărilor dezvoltate nu ar fi suficiente pentru a reduce deficitul de finanțare pentru inițiativele privind schimbările climatice din țările în curs de dezvoltare.

„Nevoile de adaptare în țările în curs de dezvoltare vor crește vertiginos până la 340 de miliarde de dolari pe an până în 2030. Cu toate acestea, sprijinul pentru adaptare este astăzi la mai puțin de o zecime din această sumă”, a spus secretarul general al ONU, António Guterres: „Oamenii și comunitățile cele mai vulnerabile plătesc prețul. Este inacceptabil.”

Este în interesul economiilor avansate să ajute țările în curs de dezvoltare să-și atingă obiectivele privind schimbările climatice, a spus Georgieva, invocând stabilitatea drept motiv cheie.

„Dacă vrem să permitem șocurilor climatice să devasteze din nou și din nou țările sărace, contribuim la instabilitatea pe care Europa o simte foarte puternic, mai ales atunci când fluxurile de migrație cresc”, a spus ea.

Stabilitatea în țările în curs de dezvoltare asigură, de asemenea, comerțul între țările avansate și cele în curs de dezvoltare, a spus Georgieva.

„Dacă vrei ca economiile tale să exporte în aceste țări, trebuie să existe prosperitate și stabilitate acolo”, a spus Georgieva.

Întreruperea lanțurilor de aprovizionare cauzate de schimbările climatice ar putea reprezenta un risc mai mare decât cel prezentat de pandemie, a adăugat ea.

De asemenea, trebuie să existe un impuls mai mare pentru a face întreprinderile din țările avansate raspunzatoare pentru reducerea emisiilor, iar taxele și reglementările sunt pârghii pe care multe guverne le pot folosi, a spus șeful FMI.

„Trebuie să recunoaștem că suntem cu mult în urmă față de unde ar trebui să fim pentru a proteja bunăstarea copiilor noștri. Dacă te uiți la acest deceniu – 2020 până în 2030 – trebuie să reducem emisiile cu 25% și 50%, iar emisiile continuă să crească”, a adăugat Georgieva.