-
Potrivit instanţei, trebuie să se desfiinţeze 48 de posturi din SGG
-
“După ce mi-au desfiinţat postul, nu mi-au mai dat birou; am stat un an în instituție pe locurile colegilor care plecau în concediu, pentru că voiau să mă umilească și eventual să demisionez”
Ştefan Jicol şi-a recâştigat în instanţă postul de director general, după ce acesta a dat în judecată SGG şi Guvernul României pentru anularea H.G. nr. 1465/08.12.2022, prin care i s-a desfiinţat postul de director general al Direcției de Politici Publice Strategii și Control Intern Managerial.
“Respinge recursul declarat de recurenţii-pârâţi Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului impotriva sentintei civile nr. 87 din 22 ianuarie 2024 si a incheierii din 08 septembrie 2023, pronuntate de Curtea de Apel Bucureşti – Sectia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Respinge recursul incident declarat de recurentul-reclamant Ştefan Jicol împotriva sentintei civile nr. 87 din 22 ianuarie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Sectia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivã. Pronuntată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 septembrie 2025”, se arată în decizia ICCJ.
Guvernul a aprobat pe 8 decembrie 2022 HOTĂRÂREA DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.137/2020 privind organizarea, funcţionarea şi atribuțiile Secretariatului General al Guvernului. Prin noua formă s-a dorit reorganizarea SGG. Supriza acestei HG a fost că s-a desfiinţat postul de director general al Direcției de Politici Publice Strategii și Control Intern Managerial (DGPPSCIM), ocupat de Ştefan Jicol, avertizor de integritate, care reclamase public, în ultimele luni, posibile fapte de corupție din interiorul instituției. Ştefan Jicol este Coordonator al Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 pentru tot aparatul guvernamental.
În instanţă, Ştefan Jicol a susţinut că hotărârea contestată în cauză a fost adoptată cu nerespectarea regulilor de transparentă decizională prevăzute de Legea nr. 52/2003 şi de H.G. nr. 561/2009 şi încălcarea legii 500/2002 a finanţelor publice și 69/2010 – legea responsabilității fiscal bugetare (specificate în avizul cu observații al Ministerului Finanțelor), că desfiinţarea DGPPSCIM si a postului de director general ocupat încălca prevederile Legilor nr. 571/2004 şi nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public.
Ştefan Jicol ne-a declarat: “În urma deciziei instanţei, trebuie să reînființeze Direcția Generală Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial, care a fost desființată în mod abuziv și Curtea de Apel București a sesizat asta printr-o hotărâre judecătorească care a rămas definitivă, joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție. După reînființarea Direcției Generale, trebuie să mă pună director general înapoi și să-mi dea implicit salariile din urmă, de fapt diferența, pentru că eu am fost retrogradat cu trei categorii profesionale, din director general în director adjunct. Diferența de salariu între director general și director adjunct este undeva la 1200 de lei net pe lună. Și trebuie să îmi dea banii în toți anii aceştia, adică din martie 2023, de când s-a făcut efectiv reorganizarea conform HG 1465/08.12.2022, şi până în prezent.
La reorganizarea din 2022, s-a desfiinţat doar postul meu, ceilalţi oameni din Direcţia desfiinţată fiind reorganizaţi, fără a fi retrogradaţi. În afară de mine, nu și-a pierdut nimeni postul. Mai mult decât atât, ei au mai înființat încă 48 posturi, din care 29 de conducere. Acum s-ar putea ca premierul Ilie Bolojan să profite de această hotărâre a Înaltei Curți și să facă reorganizarea forțată în cadrul SGG, pentru că e o hotărâre judecătorească care trebuie pusă în aplicare.
Odată cu această decizie, mai trebuie desfiinţate încă 48 de posturi, din care 29 de conducere potrivit deciziei Curţii de Apel, care a rămas definitivă prin decizia ICCJ de acum două zile”.
Hotărârea Curţii de Apel spunea: “Anulează parţial Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 08.12.2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193/12.12.2022, respectiv art. I pct. 4, cu referire la structura organizatorică şi numărul maxim de posturi prevăzute în Anexa nr. 6, exclusiv în ceea ce priveşte suplimentarea cu 48
de posturi a structurii Secretariatului General al Guvernului şi desfiinţarea Direcţiei Generale Politici Publice, Strategii şi Control Intern Managerial”.
Ştefan Jicol ne-a precizat: “Înalta Curte de Casație și Justiție nu a mai intrat pe fond, ea doar a respins recursul SGG. Mai făcusem și eu un recurs incident pe alte motive, dar pe acestea mi le-au respins la Curtea de Apel. În procese am fost reprezentat doar de către soția mea, care este un avocat cu experiență.
Sunt în continuare singurul avertizor de integritate la nivelul Secretariatului General al Guvernului și am sesizat de mai multe ori încălcări ale legii și fapte de corupție. Pe 28 septembrie 2022 m-am constituit avertizor de integritate și am sesizat, la nivelul SGG, fapte de corupție privind deturnarea unor bani din PNRR, că au fost aduse persoane străine în SGG care să gestioneze PNRR în mod samavolnic, care nu au dat concurs pentru posturile ocupate. Ca represalii, pe 7 octombrie, au anunțat pe site-ul Guvernului că urmează reorganizarea Executivului cu desființarea Direcției mele Generale. Aşadar, la zece zile după ce am făcut eu sesizarea, au hotărât să îmi desființeze Direcția Generală, să scape de mine de acolo”.
Întrebat dacă în aceşti ani a simţit presiune din partea oamenilor de acolo, Ştefan Jicol ne-a spus: “Am suportat o izolare totală. Mi s-a luat biroul pe care îl aveam ca director general și nu mi s-a mai dat un altul, pe motiv că nu există birou, și mă plimbam prin alte birouri, stăteam pe locurile colegilor care erau în concedii. Am stat un an în instituție pe locurile colegilor care plecau în concediu, pentru că voiau să mă umilească şi să demisonez. Doar când a venit Abrudean secretar general mi s-a dat birou.
Direcţia mea cuprindea mai multe direcții și în momentul în care mi-au luat postul de director general ar fi trebuit să îmi pună la dispoziție o altă Direcție și n-au vrut să o facă. Pur și simplu m-au pus director adjunct, adică subalternul foștilor mei subalterni. Asta tot ca o formă de umilință. În plus, m-au mai dus și în Comisia de Disciplină şi un an de zile m-au pus șef serviciu”.
Întrebat în cât timp ar trebui să fie repus în funcţie, Ştefan Jicol ne-a spus: “Teoretic, acum ar trebui să se redacteze motivarea, dar ei ar trebui să mă pună imediat pe post, dacă ar fi de bună credință. Dar ei nu or să facă foarte probabil așa, pentru că nu s-a redactat motivarea de la hotărâre. Dar Înalta Curte de Casație și Justiție nu are ce să redacteze în plus față de Curtea de Apel, pentru că doar a păstrat hotărârea Curții de Apel. Adică este foarte clar acolo, dar tehnic, juridic, ei pot invoca faptul că nu au motivarea.
Dacă, după redactarea motivării, nu mă vor repune în funcţie, pot cere despăgubiri pe zi de întârziere a aplicării unei hotărâri judecătorești. S-a întâmplat la Poliția Locală a Municipiului București, când Horia Scarlat a câștigat în instanță postul de director general al Poliției Locale şi Nicușor Dan nu a vrut să-l repună în funcţie. I-au plătit 1000 de lei pe zi întârziere. Respectarea unei hotărâri judecătorești e obligatorie”.
Ştefan Jicol a ocupat funcţia de director general al Direcţiei Generale Politici Publice şi Control Intern Managerial începând cu data de 18.05.2020, fiind numit prin Ordinul nr. 645/15.05.2020, ca urmare a promovării concursului organizat de Secretariatul General al Guvernului (SGG). Ştefan Jicol este singurul avertizor de integritate din aparatul de lucru al guvernului din Palatul Victoria.