Studiu „România europeană – evoluții, progrese, provocări”: România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, recuperând mai mult de jumătate din decalajul față de zona euro

• România Europeană – evoluții, progrese, provocări

Studiul „România europeană – evoluții, progrese, provocări”, publicat astăzi, 28 aprilie a.c., deschide seria analizelor tematice prin evidențierea dinamicii a peste 100 de indicatori specifici, reprezentativi pentru prioritățile de dezvoltare națională din ultimii 20 de ani.

Indicatorii analizați urmăresc progresele și beneficiile măsurabile ale României, asociate cu statutul de țară membră a Uniunii Europene, atât în dinamică națională cât și în raport cu alte state, cu precădere cele din regiunea Europei Centrale și de Est, dar și în cadrul Uniunii Europene în ansamblu. Alături de dinamica economică și diferite evoluții sectoriale, sunt evidențiate și aspecte specifice în legătură cu accesul la finanțări, mixul energetic, infrastructurile de transport și comunicații, sistemele de sănătate și educație, impozitarea, dezechilibrele externe, dar și aspecte care țin de percepția privind calitatea vieții, încrederea și calitatea guvernanței.

Evoluțiile astfel evidențiate sunt asociate, în cadrul studiului, unor concepte-cheie și direcții de analiză ce structurează materialul pe cinci secțiuni direct asociate:

• Creștere, Convergență, Competitivitate, Reziliență;
• Companii, Finanțare, Energie, Infrastructură;
• Muncă, Ocupare, Șomaj, Productivitate;
• Calitatea vieții, Incluziune socială, Inegalități, Speranța de viață;
• Fonduri europene, Coeziune, Dezvoltare regională, Investiții și Reforme PNRR

Studiul evidențiază, cu titlu de concluzii, progrese notabile din ultimele două decenii precum:

• România a înregistrat cea mai rapidă convergență reală dintre țările UE, nivelul curent al PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare fiind de peste 75% față de media Zonei euro, în contextul în care creșterea economică s-a situat în general peste media UE.

• Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente, cu un vizibil și consistent ritm de creștere al exporturilor de tehnologie medie și înaltă, pe fondul investițiilor destinate modernizării economiei.
• Investițiile străine directe, majoritatea provenind, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii, din țările europene, au contribuit substanțial la crearea de locuri de muncă, integrarea avansului tehnologic și creșterea productivității.
• Reducerea progresivă a ponderii economiei informale în PIB a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă și a facilitat accesul populației la mai multe surse de finanțare.
• Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, atât solvabilitatea cât și lichiditatea fiind situate consistent peste valorile medii ale Uniunii Europene.
• În domeniul energiei, România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică regională, înregistrând progrese considerabile din perspectiva eficienței utilizării surselor de energie primară.
• Cu un beneficiu net total pentru România de aproximativ 70 miliarde euro, fondurile europene continuă să finanțeze investiții majore în modernizarea economiei și reforme necesare creșterii calității guvernanței și a politicilor publice.

Totodată, în contextul concluziilor, studiul menționează ca principale provocări curente:

• Povara deficitelor gemene – deficitul bugetar și dezechilibrele externe, care generează nevoia de consecvență în ajustarea și reașezarea cadrului fiscal-bugetar, pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității,
• Gradul scăzut al intermedierii financiare, un factor cheie în creșterea acestuia fiind continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene,
• Traiectoria puternic ascendentă a datoriei publice din ultimii ani, care subliniază necesitatea unei consolidări fiscale consistente și sustenabile,
• Necesitatea recuperării unor decalaje față de țările din regiune și față de media europeană din punctul de vedere al infrastructurii de transport, atât rutieră cât și feroviară, evoluții aflate în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.

Realizarea studiului „România europeană – evoluții, progrese, provocări” reprezintă o primă inițiativă în derularea proiectului Economic@BNR, context în care Banca Națională a României intenționează să aducă în atenția celor interesați, și în viitor, subiecte la fel de importante.

Pentru mai multe detalii despre indicatorii analizați, accesați studiul România Europeană – evoluții, progrese, provocări.