Suedia depășește ultimul obstacol în încercarea de a adera la NATO, după ce Ungaria a aprobat aderarea – CNN

Parlamentul Ungariei a aprobat luni cererea Suediei de a adera la NATO, deschizând calea pentru aderarea națiunii nordice la alianță după aproape doi ani de negocieri intense, dând astfel o lovitură geopolitică președintelui rus Vladimir Putin, a declarat biroul de presă al parlamentului, potrivit CNN.

Obținerea aprobării din partea parlamentului ungar a fost ultimul obstacol pentru aderarea Stockholmului la NATO. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a vizitat vineri Budapesta pentru a discuta despre cooperarea în domeniul apărării și securității cu omologul său maghiar, Viktor Orban. Cele două părți au părut să se împace, ajungând de acord pentru ca Ungaria să achiziționeze patru noi avioane de luptă Gripen, fabricate în Suedia.

Din cei 194 de membri ai parlamentului care au votat, doar șase au respins aderarea Suediei.

„Astăzi este o zi istorică”, a spus Kristersson pe X la scurt timp după vot. „Suedia este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru securitatea euro-atlantică”.

Suedia se va alătura oficial alianței după ce își va prezenta instrumentul de aderare  guvernului Statelor Unite, care este depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că Suedia se va alătura alianței acum că toți aliații au aprobat oferta Suediei de aderare.

„Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a spus el.

Odată cu aderarea Suediei, NATO va număra 32 de țări printre membrii săi, o întorsătură ironică, dat fiind că Rusia și-a lansat războiul împotriva Ucrainei, în parte din cauza creșterii alianței în Europa de Est de-a lungul graniței cu Rusia, mai scrie CNN.

Anul trecut, Finlanda a devenit al 31-lea membru NATO, adăugând aproximativ 1.300 de kilometri (830 de mile) la frontiera alianței cu Rusia.

După cum afirmă NATO, Finlanda și Suedia se vor bucura de protecția acordată în temeiul articolului 5 din tratatul care a stabilit alianța – care prevede că un atac asupra unui membru este considerat un atac împotriva tuturor.

Suedia și Finlanda și-au anunțat intenția de a se alătura alianței ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, renunțând la politica de nealiniere de decenii care a definit relațiile externe ale ambelor state în timpul Războiului Rece.

NATO are o politică a ușilor deschise, ceea ce înseamnă că orice țară poate fi invitată să se alăture dacă își exprimă un interes și este capabilă și dispusă să susțină principiile tratatului de înființare al blocului.

Cu toate acestea, conform regulilor de aderare, orice stat membru se poate opune prin veto unei noi țări să nu adere. În timp ce majoritatea membrilor NATO au aprobat rapid cererile Finlandei și Suediei, Ungaria și Turcia au rezistat ceva timp.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Finlanda și Suedia că sunt prea îngăduitoare față de organizațiile teroriste kurde, în timp ce Orban a susținut că răspândesc „minciuni absolute” cu privire la nerespectarea de către țara sa a standardelor Uniunii Europene privind statul de drept – valori fundamentale consacrate în tratatele UE.

Astfel de preocupări au determinat UE să înghețe fonduri în valoare de miliarde de dolari destinate Ungariei până când aceste preocupări vor fi rezolvate. Orban și guvernul său au negat în mod repetat că au încălcat regulile UE.

Ulterior, Ungaria și Turcia și-au atenuat poziția față de aderarea Finlandei și au aprobat cererea acesteia în martie trecut. Parlamentul turc a aprobat intrarea Suediei luna trecută, după ce Stockholm și-a înăsprit legislația împotriva terorismului și a promis o cooperare mai strânsă cu Turcia în probleme de securitate.