Un teren comun se dovedește dificil de găsit, inclusiv în ceea ce privește trimiterea forțelor de menținere a păcii.
Un efort al liderilor europeni, condus de Franța, de a prezenta un front unit cu privire la Ucraina, în fața temerilor crescânde cu privire la intențiile președintelui american Donald Trump, a eșuat luni, aceștia nereușind să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace, scrie Politico.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat reuniunea de urgență, după ce liderii europeni au fost zguduiți de vestea că SUA vor începe negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, dar fără a invita niciun reprezentant din Europa sau din Ucraina.
Dar, după o reuniune de 3,5 ore la palatul prezidențial Elysée, răspunsul liderilor la cea mai mare schimbare a calculelor de securitate din ultimele decenii a fost sub așteptări.
„Ne dăm seama că astfel de întâlniri nu se încheie cu decizii”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după întâlnire.
Liderii nu au venit cu idei comune noi, s-au certat cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina și au rostit din nou platitudini cu privire la ajutorul acordat Ucrainei și la creșterea cheltuielilor de apărare, mai scrie Politico.
„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță”, au declarat atât președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, cât și președintele Consiliului European, António Costa.
„Pacea prin forţă” este o expresie care sugerează că puterea militară poate contribui la menținerea păcii. Ea a fost folosită de mulți lideri, de la împăratul roman Hadrian în secolul al II-lea d.Hr. la fostul președinte al SUA Ronald Reagan în anii 1980.
Disputa principală a fost legată de trimiterea sau nu de trupe în Ucraina în cazul în care se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele american Donald Trump a exclus atât trimiterea de forțe americane, cât și permiterea aderării Ucrainei la NATO, ceea ce înseamnă că orice efort de a împiedica Rusia să atace din nou Ucraina ar trebui să fie suportat de europeni.
SUA au trimis un chestionar țărilor europene membre NATO, cerându-le să precizeze ce ar fi pregătite să ofere pentru a pune în aplicare un acord de pace, precum și ce ar aștepta din partea SUA. Dar nu a existat niciun consens pe această temă.
Preşedintele Franţei Emmanuel Macron și Keir Starmer din Regatul Unit susțin amândoi ideea trimiterii de trupe, deși Starmer a declarat că acest lucru s-ar putea întâmpla numai dacă Statele Unite ar participa, de asemenea, în orice forță de menținere a păcii.
El a insistat asupra necesității unui „mecanism de sprijin american” după ce pacea va fi asigurată în Ucraina, pentru a „descuraja Rusia să atace din nou Ucraina”.
Dar Polonia, un stat din prima linie și un aliat apropiat al Ucrainei, cu una dintre cele mai mari armate din Europa, s-a abținut.
„Nu anticipăm trimiterea de soldați polonezi în Ucraina”, a declarat Tusk la Varșovia înainte de a zbura la Paris.
„Polonia pur și simplu nu are capacitatea suplimentară de a trimite trupe în Ucraina”, a declarat un înalt oficial polonez care a vorbit sub rezerva anonimatului, menționând că țara are granițe lungi cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Rusiei, care trebuie să fie întărite cu forțe poloneze. „Francezii sunt departe, așa că pot trimite soldați în Ucraina; noi suntem aproape, așa că nu putem”.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat după reuniune că orice dezbatere privind trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina este „complet prematură” și „foarte nepotrivită” în timp ce războiul continuă.
Daneza Mette Frederiksen a declarat că „multe, multe” lucruri trebuie clarificate înainte ca trupele să poată fi trimise în Ucraina.
Mai mulți bani
Liderii au găsit un teren comun cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare – care au crescut constant timp de un deceniu.
Starmer a recunoscut că „europenii vor trebui să crească, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și capacitățile pe care le furnizăm Ucrainei”, în timp ce Tusk a declarat că relațiile dintre SUA și UE în domeniul apărării au intrat într-o „nouă etapă”, deoarece europenii realizează necesitatea unor cheltuieli mai mari pentru apărare și a unei mai mari autonomii.
„Europa a înțeles mesajul SUA că trebuie să facă mai mult ea însăși”, a declarat premierul olandez Dick Schoof, adăugând: „Totul este încă mult prea devreme pentru a încheia acorduri concrete”.
Scholz și-a reafirmat sprijinul pentru propunerea UE de activare a unei clauze de urgență pentru creșterea masivă a cheltuielilor de apărare, pe care von der Leyen a susținut-o la Conferința de securitate de la München de săptămâna trecută. Conform propunerii, țările ar putea excepta cheltuielile de apărare de la limitele UE privind datoria și deficitul.
Dar, în pofida neliniștii aproape de panică care a domnit la Summitul de securitate de la München de la sfârșitul săptămânii trecute, în urma unui atac virulent al vicepreședintelui american JD Vance împotriva democrației europene, majoritatea liderilor au fost reticenți în a se despărți public de SUA, care au asigurat coloana vertebrală a securității continentului din 1945.
„Nu trebuie să existe nicio împărțire a securității și a responsabilității între Europa și Statele Unite”, a declarat Scholz.
Tusk a adăugat: „Cineva trebuie să spună, de asemenea, că este în interesul Europei și al Statelor Unite să coopereze cât mai strâns posibil”.
| Știri BVB