de Dan Pălăngean
Costul orar al forţei de muncă a crescut în T2 2022 cu 8,05%, după reducerea marginală din trimestrul precedent (-0,47%), potrivit datelor publicate de INS. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, s-a înregistrat o rată de creștere de 11,67%. Adică la limita nivelului acceptabil pentru acest indicator, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro).
Odată cu creșterea economică robustă (+5,8% în plus în termeni reali pentru PIB S1 2022 față de PIB S1 2021, date semnal), avansul costului cu forța de muncă a rămas în limitele cerute. Totuși, diferențele sunt foarte mari între diversele sectoarele economice, cu administrația și sănătatea la coada clasamentului, în tentativa de ajustare fiscală.
După o reușită favorizată de efectul de bază anul trecut (+8,2%), productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) a scăzut în prima jumătate a anului curent (-1% media lunară și -2,1% pe datele operative în iunie 2022). Altminteri, evoluția costului forței de muncă a fost foarte aproape de inflația medie pe S1 2022 (11,72%).
Astfel, după ce în 2021 raportul teoretic favorabil între cele două evoluții, avansul productivității muncii și majorarea salariilor, a fost refăcut, situația s-a păstrat în echilibru relativ pe primul semestru al anului curent. În context, majorările fără contrapartidă în creșterile de productivitate a muncii nu ar fi de natură să ajute la refacerea echilibrelor macroeconomice.
În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul creșterilor de costuri salariale. Suprinzător, pe prima poziție apar alte activități de servicii (+21,07%), podiumul fiind completat, pe motive complet diferite, de tranzacțiile imobiliare (+17,85%) și sectorul IT (+16,75% după o creștere importantă ca productivitate și pondere în PIB).
Ele au fost urmate de activitățile de comerț și reparații (15,04%), producția și furnizarea de energie, gaze și apă (14,75%), intermedierile financiare (+14,37%) și HoReCa (+14,14%, urmare a efectului de bază dat de salariile mai reduse în pandemie dar la coada retribuirii). Componentă critică, industria prelucrătoare a marcat o valoare ( +12,18%) ușor peste nivelul național.
Sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a coborât spre coada clasamentului (+6,95%), semnificativ sub media generală a creșterilor salariale, pentru a mai limita deficitul bugetului public. Sănătatea a rămas la limită pe plus (+2,59%), în timp ce învățământul a fost singura activitate în care s-a înregistrat o creștere apropiată de media națională (+11,24%).
În perioada care urmează, s-ar impune păstrarea avansului salariilor bugetare în limitele stabilite pentru refacerea echilibrelor macroeconomice. Inclusiv pe calea menținerii trendului de reducere a facturii pe zona bugetară în termeni rezonabili raportat la PIB (coborâtă de la 10,4% în 2020 la 9,4% anul trecut), cu limitarea ponderii în cheltuielile statului.
| Știri BVB