T4 2022: Avansul anual al costului cu forţa de muncă, majorat sub nivelul de siguranță

Costul orar al forţei de muncă a crescut în T4 2022 cu 11,22% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, inversând trendul de scădere după pandemie, potrivit datelor publicate de INS. Totuși, România s-a încadrat în nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro).

Astfel, după ce au păstrat un ritm relativ ridicat, pe contrasens cu evoluția PIB în 2020 (-3,7%) costurile cu forța de muncă au fost ajustate mai aproape de posibilitățile reieșite din revenirea economică, ușor peste nivelul inflației medii anuale în 2021 (5,05%) și sub nivelul acesteia din 2022 (+13,8%).

Pentru raportare la rezultatele la nivel individual din economie, menţionăm că productivitatea muncii pe salariat  în industrie (cea care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru referință macroeconomică) a scăzut din nou anul trecut cu 2,2%. Astfel, în pofida avansului economic robust din ultimii doi ani, rezultatul cumulat al evoluției productivității muncii în perioada 2019 – 2022 este nul.

Ajustarea salariilor reale în raport cu cea a productivității muncii trebuie privită din perspectiva alinierii politicii economice la regulile clasice. Evoluția negativă pe anul trecut a acestui indicator pe T4 2022 (-2,4% medie lunară în intervalul octombrie – decembrie) se corelează cu cea negativă a producției industriale (-4,5% pe datele estimate, atenție, cu -10,5% în decembrie). În ultimele luni din 2022, numărul angajaților a scăzut semnificativ (urmare a unor restructurări), la fel ca și ponderea industriei în formarea PIB.

Învățământul, singurul sector pe minus chiar și în termeni nominali

În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe importante la nivelul modificărilor salariale. Topul majorărilor a fost dat de tranzacțiile imobiliare (19,95%, dar după -0,55% cu un an mai înainte), producţia şi furnizarea de energie, gaze, apă (19,93%, de la +8,74% în T4 2021) și segmentul HoReCa (18,11%, fost lider cu 13,49% la revenirea din pandemie).

Semnificativ peste media națională s-au mai plasat sectorul IT (+15,94%), comerțul (+15,46%), transportul (15,42%), industria extractivă (+14,51%) și industria prelucrătoare (13,74%, în linie cu indicele mediu anual de inflație, cifrat la 13,8%). Cu segmentul de intermederi financiare (+12,26%), construcțiile (+12,24%), distriubuția apei și salubritate (12,02%) și serviciile administrative (+11,26%), ușor peste această medie.

De reținut plasarea tuturor sectoarelor bugetare la mare distanță de media pe întreaga economie în încercarea de a ajusta deficitul public și de a coborî semnificativ alocările de profil ca pondere în cheltuielile statului. Sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a crescut cu doar 3,20% iar sectorul sanitar cu 2,42%, în timp ce învățământul a înregistrat chiar o scădere a costului orar a muncii (-0,41%).

Una peste alta, creșterea costurilor cu munca a majorat veniturile, dar a contribuit la creșterea deficitelor externe, în contextul unui recul semnificativ în industrie și agricultură, echivalent cu un minus de 1 punct procentual în PIB. De reținut, majorările salariale au majorat sursa de taxare pentru alimentarea bugetului de asigurări sociale dar SUB ritmul în care au avansat pensiile, de unde va rezulta și adâncirea deficitelor interne.

De aceea, se impune recorelarea prudentă a avansului sumelor angajate de stat în limitele de suportabilitate pentru echilibrele macroeconomice. Cu temperarea facturii publice, nu doar pe zona salariaților bugetari (având implicații mai largi pe piața muncii, unde statul este market-maker) dar și pe zona pensiilor, majorate la începutul anului în curs cu 12,5%.

Dan Pălăngean