Articol bazat pe intervenția Monicăi David, vicepreședinte Asociația Energia Inteligentă, la FORUMUL GAZELOR NATURALE 2025, organizat de Financial Intelligence
În momentul de față nu mai este o necunoscută faptul că prețul la gaze naturale este plafonat la valorile de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus pentru consumatorii casnici și 0,37 lei/kWh cu TVA inclus pentru consumatorii non casnici cu un consum de până la 50.000 MWh/an si că momentul 1 aprilie 2026 va aduce „normalitate” pe piața de gaze naturale, în contextul în care, considerăm că pe termen lung plafonarea prețului la energie și gaze naturale a generat în medie prețuri mai mari pentru consumatorii finali, în lipsa unei piețe concurențiale.
Conform estimării realizată de Asociația Energia Inteligentă în aprilie 2025 și prezentată la Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence, pentru consumatorii de gaze naturale cu un consum de peste 50.000 MWh/an, deci care nu au prețul plafonat, prețul maximal s-a situate in jurul valorii de 0.31 KWh, mai mic decât prețul plafonat pentru consumatorii non casnici de 0,37 lei / kWh cu TVA inclus. Acest lucru demonstrează ca în ultima perioadă nu au avut loc evenimente semnificative care să genereze creșteri bruște ale prețurilor la gaze naturale.
Pentru perioada următoare AEI a realizat o estimare a prețului la gaze naturale după dispariția plafonului. Au fost folosite date de pe platforma TTF Olanda, mai exact prețuri futures cu livrare în următoarele luni și a fost luat în calcul tarifele de transport și distribuție constante pentru perioada analizată.
Pentru perioada aprilie 2026 – martie 2027 se remarcă o scădere a prețului previzionat la gazele naturale de până la 0.28 lei / kWh cu TVA inclus, ceea ce indică o scădere de 6% pentru consumatorii casnici și de până la 28 la sută pentru consumatorii non casnici cu un consum de până la 50.000 MWh/an. Conform aceleiași analize, se păstrează aceeași tendință de scădere a prețului pentru o perioadă extinsă la 2 ani de la ridicarea plafonării.
Evoluția prețului la gaze naturale s-ar putea situa pe un trend net descendent dacă toți consumatorii de gaze naturale ar căuta oferte în piață și ar schimba furnizorii căutând să obțină condiții mai avantajoase. Asta ar stimula funcționarea pieței concurențiale, însă lucrurile nu sunt optimiste în această privință. INSCOP a prezentat în octombrie 2025 cea de-a cincea ediție a barometrului Securității Energetice în care 49.9% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale doar în situația în care un alt furnizor va veni către ei cu o ofertă mai bună, în timp ce 27.8 % dintre respondenți resping această posibilitate, din care reiese faptul că nici un consumator de gaze naturale nu și-a arătat interesul în a întreprinde acțiuni (a fi proactiv) în vederea schimbării furnizorului de gaze naturale pentru a abține un preț mai mic.
Nici datele din „Comparatorul de oferte” de pe site-ul ANRE, platformă pe care Asociația Energia Inteligentă o recomandă spre a fi consultată în vederea identificării unei oferte mai bune la energie și gaze naturale nu arată ca avem o piață concurențială a gazelor naturale pentru că cele 6 oferte, de la furnizori diferiți, valabile după momentul ridicării plafonării la gaze naturale au prețuri similare.
Există o serie de situații care ar putea influența evoluția prețului la gaze naturale în România precum creșterea prețului gazelor marfa în iarna 2025 / 2026 datorită creșterii cererii de gaze din Ucraina și a unei ierni grele, respectiv vom avea o scădere a prețului gazelor marfa odată cu creșterea cantităților de import GNL și existența ueni iernii blânde.
Bombardamentele din Ucraina din octombrie 2025 au redus cu 55% producția internă de gaze naturale determinând autorităţile de la Kiev să caute surse externe suplimentare de aproximativ 4 miliarde de metri cubi pentru a asigura alimentarea populaţiei în sezonul rece 2025 / 2026. Astfel, Ucraina a reluat în luna noiembrie 2025, importurile de gaze naturale prin conducta Transbalcanică, ce leagă terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia de sistemul ucrainean. Conducta nu a fost utilizată în perioada iulie – octombrie 2025, datorita tarifelor mari de transport din Romania si Bulgaria, însă reducerea terifelor din aceste tari si cererea suplimentara a determinat realuare importurilor via Romania. Companiile DEPA Commercial (Grecia), D.Trading, filială a grupului energetic ucrainean DTEK, şi Axpo Trading (Elveţia) au rezervat capacităţi pentru a livra zilnic circa 0,6 milioane de metri cubi de gaze din Grecia către Ucraina. În prezent, Ucraina importă zilnic aproximativ 23 de milioane de metri cubi de gaze, dintre care peste 8 milioane provin din Polonia, 10 milioane din Ungaria şi circa 5 milioane din Slovacia, avand un necesar de 7,8 mil mc/zi in aceasta iarna, fapt care va genera o cerere suplientara in zona Sud Est Europeana, ce va pune o presiune pe cresterea pretului gazelor in aceasta zona a Europei. Situația nu va aduce creșteri de preț pentru populație în perioada rece 2025 / 2026.
În ultimele luni s-au semnat zeci de contracte de achiziție GNL cu contracte pe termen lung cu furnizori americani precum Exxon, Cheniere sau Venture Global ceea ce a stabilit o legătură structurală TTF–Henry Hub. Spread-ul TTF – Henry Hub este acum în jur de 17 – 20 Eur/MWh, aspect care va trage în jos prețurile gazelor marfa pe piața Europeană, însă nici această situație nu va aduce prețuri mai mici la prețul plătit de populație în perioada rece 2025 / 2026 deoarece rezervele au fost deja făcute iar gazele naturale achiziționate la prețurile pieței.
O iarnă grea poate aduce prețuri la gazele marfa mai mari în Europa, estimate la de 40 – 50 EUR/MWh, în timp ce o iarna ușoară aduce prețuri mai mici la gazele marfa în Europa, de aproximativ 22 – 27 EUR/MWh.
Estimările noastre arată prețuri ușor mai mici plătite de consumatori casnici în iarna 2025/2026 față de iarna 2024/2025.
| Știri BVB