Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzCriza medicală coronavirus ne dă tuturor o lecție amară.
Constatăm cu tristețe că momentele în care ar fi trebuit luate măsuri deosebit de drastice de distanțare socială și testare în masă au fost considerate atunci premature, numai pentru a afla azi că e prea târziu, cu consecințe îngrozitoare în unele țări.
Este foarte posibil ca lucrurile să se desfășoare la fel și în zona economică și unele paralele sunt îngrijorătoare.
Criza economică are două componente: criza de lichiditate, imediată, și recesiunea, declinul efectiv al activității economice, de așteptat să se instaureze în cel mult 3 luni, si care probabil va dura cel puțin pana in primăvara 2021. Chiar dacă este posibil să depășim în bune condiții criza de lichiditate (deși asta presupune o corelare excelentă între stat, sistemul bancar și companii), este fără îndoială că recesiunea va veni, pentru că pur și simplu am produs și consumat mai puțin (mult mai puțin) în perioada crizei medicale, iar în plus ne va lovi si impactul crizei la nivel european si global.
Întreaga discuție în ceea ce privește criza medicală este cum să “reduci curba” pandemiei (flatten the curve) pentru a nu copleși sistemul. Să ne aducem aminte, am mai fost copleșiți în trecut, în mediul economic, când între 2009 și 2011 dura și un an să ajungi în instanță după ce se depunea cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
În criza medicală, se vorbește despre populații sensibile și reducerea riscului prin distanțare socială și testare. La fel, în criza economică ce se instaurează putem vorbi despre companii “fragile”, care pot ajunge ușor în faliment. Într-o țară cu nivel record al creditului furnizor, cu cea mai redusă rată a intermedierii financiare și cu un nivel de capitalizare redus, companiile românești au un sistem imunitar slăbit.
Realitatea este că numai luarea în serios a restructurării preventive poate “reduce curba” falimentelor ce riscă să copleșească din nou economia României. Numai anticiparea efectelor și luarea de măsuri agresive de “testare” și protecție ne poate feri de un nou val uriaș de falimente.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă luarea în serios, din timp, preventiv și nu tardiv, a restructurării companiilor cu risc de a intra în dificultate, cu precădere a finanțării acestor companii, în paralel cu alte măsuri de suport, cu precădere fiscale dar și prin creșterea consumului guvernamental și a investițiilor.
Trebuie să recunoaștem că până acum restructurarea companiilor și a datoriilor acestora nu a fost luată în serios, nu a funcționat, legislația în materie permițând în mod real acest lucru în stadiile foarte avansate de criză, când pacientul era deja “în comă”.
Reorganizarea judiciară în insolvență a funcționat pentru 2-4% din cazuri, iar concordatul preventiv reglementat acum în legislație nu a funcționat în practică.
Chiar în acest an, întreaga Uniune Europeană are ca țintă implementarea Directivei de Restructurare Preventivă, cu termen limită în iulie 2021. Fără a intra în detalii cu această ocazie (deși detaliile sunt foarte interesante), este bine de știut că Directiva admite în mod deschis că nu am fost destul de flexibili în întreg spațiul european în fața crizei trecute și am avut de pierdut și că trebuie să implementăm sisteme de avertizare timpurie și modele funcționale de restructurare preventivă.
La toamnă vom culege ce plănuim și implementăm în această primăvară. Cu siguranță nu este prematur, să sperăm că nu va fi tardiv.
Sunt importante, acum, răspunsurile la câteva întrebări extrem de importante:
Dacă răspunsul este “da” la toate cele de mai sus, putem avea o șansă de a “reduce curba” falimentelor ce vor urma.
Profesioniștii TMA Romania pot sprijini în mod pragmatic antreprenorii, băncile si autoritățile, cu:
Sprijiniți-vă echipa de management (atât în sectorul privat cât și în cel public) cu consultanță de afaceri obiectivă și experimentată pe durata acestei întreruperi.
În aceste momente foarte dificile, trebuie în primul rând să ne reamintim că umanitatea a depășit astfel de crize de fiecare dată și va depăși și această criză.
Un vaccin va fi inventat, tratamente vor fi dezvoltate și vor deveni larg disponibile, soluții vor fi găsite. Trebuie să ne insuflăm reciproc optimism și spirit civic și să ne susținem unii pe alții, respectând regulile stabilite.
În acest context, salutăm și susținem măsuri cât mai stricte și anticipative luate de statul român cu privire la criza medicală, pentru a preveni sufocarea sistemului medical și pierderi nenumărate de vieți omenești.
Dar așa cum combaterea răspândirii acestui virus presupune anticiparea unor măsuri și luarea de măsuri extrem de ferme, la fel trebuie să acționăm imediat și decisiv în prevenirea sau reducerea impactului unei recesiuni drastice, severe, din care România riscă să nu își revină prea curând.
Estimările TMA iau în calcul o cădere a PIB de peste 10% la jumătatea anului, ca urmare a unei căderi drastice a consumului intern, necompensată de măsuri de creștere a investițiilor și consumului guvernamental. Toate datele (inclusiv de la cele mai mari bănci de investiții) arată o creștere dramatică a șomajului.
Șomajul extrem rezultat și falimentele provocate vor duce la un efect de tip coronavirus asupra societății românești, care riscă să fie sufocată. Să nu uităm că instanțele erau suprasolicitate și dădeau termene de peste 1 an în 2009 pentru deschiderea de insolvențe, iar șomajul a explodat. După toate indicațiile, criza în care ne aflăm va fi foarte gravă.
Trebuie să fim realiști, nu vom putea plăti șomajul pentru 1 milion de români, trebuie create oportunități, urgent.
În acest context, susținem și recomandăm ferm statului român să ia în calcul măsuri curajoase și aparent extraordinare (dar în realitate recunoscute, așa cum istoria o demonstrează, a se de vedea răspunsul Președintelui Franklin Delano Roosevelt la criza din 1929, pentru a reporni cu adevărat economia) prin creșterea majoră a investițiilor guvernamentale, cu precădere prin deblocarea și lansarea cu urgență de proiecte majore. In același timp, fluxurile de numerar trebuie deblocate, prin injecția de bani ieftini și credite de capital de lucru, garantate de stat, pentru firmele ce au probleme de lichiditate. „Cash is king” se spune, dar, din păcate, acum lipsește cu desăvârșire din economie, făcând vitală intervenția statului pentru repornirea circuitului.
Trebuie înțeles că orice criza este și o oportunitate, mai ales în condițiile în care deficitul nu mai este considerentul primar și România are nevoie de finalizarea unor investiții majore, pentru a putea nu numai supraviețui dar și beneficia de această conjunctură.
Reamintim că există sute de proiecte importante de infrastructură rutieră (unele așteptate de zeci de ani), energie electrica si gaze, medicală (spitalele regionale), de educație (refacerea și construcția de școli), IT (informatizarea aparatului de stat și a autorităților locale) care pot fi promovate agresiv, decisiv pentru a compensa scăderea dramatică a consumului intern în PIB.
Statul român trebuie să ia în considerare serios acumularea de datorie publică pentru demararea de proiecte majore, în toate regiunile țării, încurajând ocuparea forței de muncă.
În același timp, susținem implementarea de măsuri fiscale directe și agresive, în colaborare cu sistemul bancar, pentru a menține în funcțiune și preîntâmpina deteriorarea abruptă a unor afaceri, care nu vor putea fi pur și simplu “restartate” după sfârșitul crizei medicale, si ne referim cu precădere la companiile exportatoare.
Fără măsuri de restructurare preventivă si fără injecție de lichiditate, nu vom avea decât falimente. Încurajăm statul român, în anul în care trebuie implementată Directiva de Restructurare Preventivă să acționeze decisiv în a preveni, prin măsuri de susținere fiscală și un dialog real cu sistemul bancar, distrugerea companiilor si deteriorarea capitalului românesc.
Specialiștii Turnaround Management Association Romania sunt gata să-și pună la dispoziție experiența dobândită în situații de criză, pentru a naviga departe de presiunea ce apasă companiile și a evita declanșarea insolvenței. Susținem statul român în a lua măsuri curajoase , în fața celei mai mari confruntări economice din istoria sa recentă.
Înființată in 2012, Turnaround Management Association Romania, subsidiara locala a organizației globale Turnaround Managament Asosociation (TMA), este singura asociație profesionala non-profit, dedicata optimizării performanței corporative (corporate renewal) si turnaround managementului. TMA Romania reprezinta o comunitate de profesioniști, care faciliteaza legătura companiilor cu profesioniști ce detin o experiență vastă, probata in multe cazuri. Prin expertiza oferita, membrii sai lucrează cu firmele pentru a le asigura starea de sanatate economica, a le creste valoarea, consolidarea capitalurilor, a le mari capacitatea de rezilienta, pentru a le acorda suport in managementul de criză si pentru a conduce la rezultate considerabil îmbunătățite”
Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit un acord comercial cadru în urma întâlnirii pe…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuţie telefonică cu preşedintele…
Vicepremierul demisionar Dragoş Anastasiu a confirmat că, pe perioada cât a deţinut funcţiile de consilier…
Secretarul pentru comerț Howard Lutnick a declarat că „întrebarea” înaintea discuțiilor dintre președintele Donald Trump…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu a demisionat, după cum a anunțat într-o conferință de presă. "În acest…
Preşedintele american Donald Trump a jucat golf duminică la complexul său de la Turnberry, în…
This website uses cookies.
Read More